În perioada 3-14 februarie 2025, chitaristul Costin Soare va susține o serie de recitaluri intitulată "Songs, Fancies and Dances". Cu această ocazie, muzicianul a stat de vorbă cu colega noastră, Ioana Țintea.

Domnule Costin Soare, prin seria de recitaluri "Songs, Fancies and Dances" propuneți un program integral de muzică renascentistă. De ce ați ales să aduceți în prim-plan această perioadă muzicală?

E o perioadă de care mă simt foarte apropiat sufletește. De altfel, este o pasiune de-a mea mai veche muzica renascentistă. Iar noi, chitariștii, ne bucurăm să avem un repertoriu vast cu astfel de lucrări, care, firește, nu este scris pentru chitară, dar este scris pentru strămoșul direct al chitarei, vihuela, un instrument a cărui perioadă de glorie a fost undeva între 1530 și 1580, în Spania, și, bineînțeles, pentru regina instrumentelor din acea vreme, lăuta. Și iată că sunt transcripții după lucrările compozitorilor-interpreți importanți din acea vreme pe care le putem interpreta la chitară. Mă bucur că am reușit să strâng acest buchet de piese minunate pe care le voi aduce în fața publicului de la noi.

Uitându-ne pe afiș, observăm că programul seriei "Songs, Fancies and Dances" este grupat tematic sub forma unei călătorii muzicale în Anglia, Spania, Italia, Ungaria și Franța. Vorbiți-ne despre lucrările pe care le veți prezenta publicului!

În primul rând, titlul condensează genurile cele mai importante din acea perioadă. Avem, pe de-o parte, cântecele populare care i-au inspirat pe compozitorii renascentiști să facă diverse aranjamente. Avem, după aceea, fanteziile, care sunt lucrări de virtuozitate, lucrări polifonice care, inițial, mergeau foarte mult pe această latură improvizatorică, însă după aceea s-au inspirat din ce în ce mai mult din motete și unele dintre ele au devenit chiar lucrări polifonice folosind această normă strictă cum ar fi canonul. Și dansurile, firește, un gen foarte popular în acea vreme... la care aș mai adăuga și variațiunile. Compozitorii vihueliști din Spania sunt printre primii care au folosit acest tip de variațiuni pentru un instrument - pentru că se știe că e și o perioadă în care instrumentele se dezvoltă intens. Și voi cânta, de exemplu, din Spania un set de variațiuni pe un cântec popular care se cheamă "Conde claros". De asemenea, un set de variațiuni care sunt scrise de fapt pentru virginal de William Byrd, pe celebrul cântec renascentist "The Woods so Wild". De asemenea, din repertoriu, ca să vă spun pe scurt, e unul dintre hiturile vremii, compus de John Dowland, "Flow My Tears", unul dintre cele mai cunoscute și mai ascultate cântece din acea epocă. Și pentru că, firește, vorbind de renaștere vorbim de muzică sacră, am făcut un aranjament inedit după o tabulatură de Valentin Bakfark, un mare compozitor și interpret maghiar care s-a născut la Brașov. Acesta a făcut un aranjament după un motet al lui Josquin inspirat din Psalmul 90 și voi prezenta, iată, acest aranjament publicului de la noi.

Așa cum ați spus, programul include și o transcripție realizată de dumneavoastră după piesa "Non accedat at te malum", o lucrare religioasă cu origini vocale. Ne puteți spune mai multe despre acest opus și despre procesul de adaptare pentru chitară?

Contactul a fost, firește, prin intermediul lăutei, unul dintre marii lutiști ai timpurilor noastre, Jacob Heringman. La el am ascultat prima dată această lucrare și m-a fascinat pentru că este o lucrare foarte bine scrisă în care sunt și momente de polifonie imitativă însă și momente mai libere, improvizatorice. Am căutat tabulatura și am găsit o copie a manuscrisului lui Bakfark, și am trecut prin tot acest proces de transcriere pentru chitară. Lăuta renascentistă, având de obicei 10 corzi, au fost și situații în care a trebuit să adaptez; chitara având doar 6 corzi, să încerc să găsesc soluția optimă pentru anumite acorduri sau anumite mișcări ale vocilor. Însă, în cele din urmă, sunt foarte mulțumit de rezultatul final și sper ca și cei care vor veni să asculte aceste concerte să se bucure de această lucrare extraordinară.

Începeți această călătorie în 3 februarie, 5 orașe pe traseu, iar punctul de plecare va fi din Miercurea Ciuc. Care este itinerariul seriei?

Într-adevăr, pe 3 februarie plec de la Miercurea Ciuc - va fi primul concert. De altfel, Miercurea Ciuc este și orașul în care se desfășoară un binecunoscut festival de muzică veche și sunt convins că publicul de acolo se va bucura de acest recital de muzică renascentistă, chiar dacă este cântat pe un instrument modern, pe chitară.

Ziua următoare, pe 4, voi merge la Odorheiu Secuiesc, în sala de concerte care aparține de Primărie, una dintre cele mai bune săli din țară pentru mine, ca acustică.

Apoi, la Centrul Apolonia din Brașov, pe 5. Iar pe 6 februarie, la Centrul Cultural Arcuș de la Sfântu Gheorghe, urmând ca pe 14 februarie, seara, de la ora 18.00, să fiu la Muzeul Hărților aici, în București.