La finalul acestei săptămâni, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca deschide stagiunea 2025-2026 cu premiera operei ”Simon Boccanegra” de Giuseppe Verdi.

Sâmbătă, 4 octombrie, va avea loc premiera operei Simon Boccanegra de Giuseppe Verdi, un spectacol ce deschide noua stagiune a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. În seara următoare, publicul va avea ocazia să urmărească o altă reprezentație a acestui titlu cu o distribuție diferită în rolurile principale. Să o luăm pe rând. Este pentru prima dată când se pune în scenă acest titlu la Cluj?

Mă bucur că putem să facem în acest an de criză și această premieră cu Simon Boccanegra de Verdi și să deschidem, cum se cuvine, stagiunea 2025-2026. Da, din câte știu, Simon Boccanegra se montează pentru prima dată la Opera din Cluj. Ne-am dorit să facem o montare, așa cum am obișnuit noi publicul clujean și cum iubește publicul de aici, o montare clasică din care să înțeleagă povestea și să fie aproape de ceea ce compozitorul și-a imaginat și suntem încrezători că ne va și reuși, pentru că spectacolul arată bine și cântăreții sunt buni și muzica incontestabil de frumoasă și de atrăgătoare.

Așa cum ai spus, o operă rar cântată în lume, dar care a figurat pentru o perioadă și în repertorul operei bucureștene. Care a fost argumentul alegerii acestui titlu?

În primul rând, în momentul în care am conceput proiectul de management alături de colegii mei din echipă, ne-am gândit să aducem titluri rar cântate, nu că nu ar fi nevoie de o refrișare a titlurilor pe care le avem în repertoriu, ne ocupăm și de asta, dar ne dorim să avem și titluri care nu sunt prezentate foarte des. Unul dintre ele este Simon Boccanegra, pe lângă încă câteva pe care le avem pe listă și pe care sperăm ca în următorii ani să le facem. Apoi, ne uităm și la posibilitățile artistice din teatru și la capacitatea cântăreților în a aborda tot felul de repertorii. Este un titlu care ne conferă posibilitatea de a avea toți cântăreții în casă și pe care să-l putem programa fără a implica costuri. Bineînțeles, la premieră de fiecare dată ne dorim să avem distribuții duble, cu oameni din casă și cu invitaţi.

Regizorul producției este basul Roberto Scandiuzzi. Pentru el, interpretarea rolului Fiesco, în 1991, la Covent Garden a marcat debutul său internațional. Această producție de Boccanegra este prima pe care o semnează în calitate de regizor?

Da, este prima pe care o semnează. De ce l-am chemat pe Scandiuzzi? Unul dintre argumente a fost faptul că a cântat Boccanegra de aproape 500 de ori în toată lumea, cunoaște opera foarte bine, dar el în sine a fost ca o școală pentru cântăreți și experiența acumulată de el ne-a ajutat pe toți cei care suntem implicați - în conturarea personajelor și interpretativ, chiar și cu anumite indicații vocale.

O producție care îți oferă prilejul de a adăuga un nou rol în repertoriul tău. Cum este această partitură pentru tine și cum o percepi în raport cu celelalte roluri verdiene pe care le cânți?

Simon Boccanegra e special pentru dragostea lui pentru fiică. Eu am mai interpretat roluri de tați și îl compar cu Rigoletto, de exemplu. Se vede iubirea față de fiica lui regăsită după atâția ani, primează în viața lui și toate deciziile pe care le ia Boccanegra sunt influențate de această iubire pentru fiică. Trece peste orgolii, trece peste problemele politice din dragoste pentru fiica lui. Apoi, îmi place foarte mult personajul ca și conducător, modul altruist în care rezolvă problemele de stat, curajul pe care îl are. Este un personaj aparte. Apoi, din punct de vedere vocal, nu seamănă cu multe alte roluri verdiene de bariton, pentru că pot să zic că este un fel de alifie pentru glas, pentru că îți impune o anumită moliciune, nu sunt foarte multe momente dramatice și te ține într-o zonă lirică, dar într-un cântat moale care ajută tehnic. Simt multe lucruri care îmi sunt benefice mie ca și cântăreț prin abordarea acestui rol. Apoi este un challenge interpretativ, tocmai din punctul de vedere a acestor sentimente paterne, trăirile pe care le are vis-a-vis de relația cu Fiesco, o provocare pe care cred că voi reuși să o duc la bun sfârșit și cred că voi putea face un rol credibil când voi debuta.

Sunt două distribuții, așa cum ai spus, de soliști ce se pregătesc sub conducerea dirijorului David Crescenzi, în general nume bine cunoscute din țară, dar am remarcat și un nume nou. Te rog să parcurgi distribuțiile celor două seri.

În data de 4, Simon voi fi eu, alături de Sulkhan Jaiani, care îl va face pe Fiesco; este un bas georgian. Eu l-am cunoscut în urmă cu vreo 10 ani la Marsilia, când el încă era student, după care ne-am întâlnit în Georgia, ne-am întâlnit la Toulouse - colaborează foarte mult cu teatrul Capitol -, cu o evoluție foarte, foarte frumoasă și o voce adevărată de bas. Este o mare bucurie pentru mine că am putut să-l invit și că face parte din această producție. Debutează și el, în Fiesco, alături de noi. Apoi, un alt debut, Paula Iancic, în Maria Boccanegra, Teodor Ilincăi - Gabriele Adorno, Paolo, Pietro, Căpitanul și Slujnica sunt aceiași în ambele distribuții: Mihai Damian, Zoltan Molnar, Iosia Balteș, Ștefania Barz. În cea de-a doua distribuție, în seara de 5, mă bucur tare mult că a acceptat și că este alături de noi colegul și prietenul Cătălin Țoropoc, care va debuta în rolul lui Simon; Corneliu Huțanu este Fiesco. O decizie grea a fost să alegem cine va fi Maria în prima și în a doua seară, pentru că în a doua seară este Tatiana Lisnic, care debutează și ea. O mare bucurie și o importantă achiziție pentru instituție prin angajarea ei aici; decizia a fost destul de grea cine cântă și când. Gabriele Adorno - Cristian Mogoșan. Scenograf este colega noastră Anca Pintilie, colaboratoare permanentă.

Ce alte premiere sunt în plan pentru stagiunea care începe acum?

Ne-am dori să facem o premieră de Romeo și Julieta de Gounod, Fântânile din Bahchisarai - balet, iar pentru deschiderea stagiunii următoare (2026-2027) ne dorim o refacere de Rigoletto, dar ne doream să abordăm și un titlu care nu s-a făcut încă în România, care se cântă și acela rarisim pe scenele lirice internaționale, de mare răsunet, titlu pe care nu aș vrea să-l devoalez. Ne dorim să mergem înainte cu Cluj Chamber Music Festival, Opera Aperta la cea de-a X-a ediție, Balul Operei care nu s-a făcut în acest an din motive financiare (sperăm să-l putem face în februarie). Vom merge mai departe cu a patra ediție (dar și cea de-a doua internațională) a concursului Verum Solitus, care va fi în a doua săptămână a lunii septembrie a anului viitor, concurs care crește foarte frumos și mă bucur tare, tare mult de creșterea interesului asupra acestui concurs, atât a concurenților cât și a membrilor juriului. Juriul va fi prezidat, anul viitor, de John Fisher, fost director artistic la La Fenice și Scala, fost director general la Welsh National Opera și un coach extraordinar de bun.