Cum arată lumea tinerilor muzicieni de astăzi, ce pot descoperi despre ei înșiși prin muzică și prin contactul direct cu scena? Pentru a afla răspunsurile am stat de vorbă cu profesoara Camelia Vodă și cu elevii săi de la Catedra de Violă a Colegiului Național de Muzică "George Enescu" din București.

Dar ce înseamnă mai exact să modelezi un instrumentist?

Camelia Vodă: "E cea mai mare bucurie pentru mine. E motivul pentru care ne chinuim cu copiii, pentru că noi lucrăm cu ei de mici. Lucrul cu instrumentul până se ajunge să poată să cânte este un chin, e greu, dar este foarte frumos, le dezvoltă abilități importante.

Viola are timbrul foarte interesant, specificul ei, este un timbru apropiat vocii umane, mult mai cald. Vioara este regina instrumentelor, da, noi suntem prințesa mai mică. Dar cred că are și o muzicalitate absolut deosebită, materialul care se lucrează la violă este deosebit de interesant. Repertoriul la noi în țară este mai puțin cunoscut, deși în străinătate a luat o mare amploare și este nevoie de violiști buni.

Orchestrele se dezvoltă, oamenii vor să facă muzică și își doresc. Se scrie multă muzică nouă cu violă, ceea ce este extraordinar.

Copiii sunt interesați în mod deosebit. Vin copii mici, vin și la clasa întâi, vin și la a treia și la a cincea, noi ne bucurăm mult.

Eu zic că instrumentistul violist este aparte prin specificul acestui instrument cu un timbru deosebit de cald și atrăgător."

Pentru a înțelege cum se naște pasiunea pentru violă, am stat de vorbă cu Marlen Alexandra Toma, clasa a XII-a, care ne-a povestit cum a descoperit acest instrument:

"Eu am studiat vioara timp de 10 ani și la un moment dat am observat timbrul minunat al violei, sunetul de o altă profunzime și consistență. Am vrut să încerc și eu să cânt. Am întâlnit colegi cu performanțe remarcabile și am hotărât că viitorul meu înseamnă acest instrument grozav. Au continuat și îndrumările profesoarei mele, care mi-au insuflat dragoste față de muzică și deschidere față de provocările unui instrument cu caracteristici oarecum apropiate viorii, dar și cu particularități semnificative. Am descoperit și un repertoriu cu lucrări dedicate foarte valoroase."

Am continuat discuția și am întrebat-o pe Petra Ionescu, clasa a IX-a, ce parte a studiului îi place cel mai mult.

"Îmi plac toate, dar prefer momentul recitalului, în care lucrarea este deja finisată și eu pot să mă exprim cu convingere și fără frică, cu momente în care simt emoție puternică și motivația extraordinară."

Dar ce rol are viola într-un ansamblu? Sara Iancu, clasa a VII-a, ne oferă răspunsul la această întrebare:

"De obicei, are un rol de suport armonic și ritmic, acompaniază melodia de la vioara I, rol de susținere foarte important. De multe ori, mai ales în muzica barocă și romantică, viola primește teme evocatoare, ce explorează timbrul foarte frumos și particular al instrumentului. Se întâmplă asta, de exemplu, în ultima secțiune a Rapsodiei a doua, de George Enescu, care are o lungă temă de violă solo. Există multe alte exemple de momente solistice, în care viola conduce discursul muzical. Nu aș vrea să uit că, împreună cu colegii de la clasa doamnei profesoare Camelia Vodă, formăm un ansamblu de viole, Altissimo, care interpretează muzica de cameră fără ajutorul altor instrumente."

Am discutat apoi cu Ciprian Barbu, clasa a X-a, despre ce a învățat despre sine prin muzică și prin experiența pe scenă:

"În opinia mea, muzica te face mai sensibil și mult mai inteligent. Studiul instrumentului aduce atât conexiuni neuronale complexe, cât și îndemânare, control asupra unei mișcări complicate în regim de virtuozitate, iar pe scenă învățăm să controlăm gândirile și emoțiile și mai ales să canalizăm energia noastră spre a transmite către public un mesaj expresiv valoros. Faptul că putem deschide o partitură de Bach, Mozart sau Beethoven și să intrăm în contact direct cu niște capodopere ale artei este un privilegiu pe care puține alte activități îl au."

Emoțiile pe scenă, prietene sau provocări? Iată perspectiva Alexandrei Clinciu, clasa a IX-a:

"Una din provocările majore ale studiului muzicii este aceea de a te controla când urci pe scenă, de a reuși să te concentrezi la ceea ce ai de cântat, fără a pierde starea emotivă ce permite transmiterea mesajului expresiv al piesei. Ne antrenăm prin studiu, prin multiple audiții și participări la concursuri pentru ca aceste emoții să rămână creative, nu distructive."

Dacă ar trebui să-i explice unui prieten de vârsta lui de ce este importantă muzica în viața unui copil sau adolescent, Darius Vlad, clasa a VII-a, i-ar spune:

"Muzica este vibrație, emoție, trăirea intensă a unor stări și sentimente. E profundă și de o valoare excepțională. Mă refer la marea muzică, cea clasică, cum este ea numită. Am câțiva prieteni care au ascultat prima dată muzica clasică cu atenție la rugămintea mea. Au cerut apoi alte lucrări valoroase spre audiție. Ar trebui să-i educăm pe tinerii din ziua de azi către arta valoroasă."

La final am întrebat toți elevii cum își imaginează viitorul lor ca artiști și ce visuri au legate de violă și de muzică în general.

"Cel mai mare vis al meu ar fi, pe lângă oportunitatea de a cânta cu o orchestră pe o scenă cum ar fi Ateneul Român sau o altă scenă importantă a României, aș dori să devin profesor de violă pentru a putea împărtăși meseria și instrumentul acesta valoros și pentru a oferi atenție acestui instrument."

"Mie cel mai tare mi-ar plăcea să cânt într-o orchestră în România, dar dacă e vreo oportunitate să cânt în străinătate, nu aș refuza."

"Cu viola aș vrea să intru într-o orchestră, deoarece mi se pare foarte interesant faptul că suntem cu toții uniți și reușim să facem o muzică pe care alți oameni n-ar putea să o cânte singuri și mi se pare fascinant."

"Să pot ajunge într-o orchestră alături de mulți alți muzicieni măreți și să bucurăm oamenii împreună."

"Eu aș dori, la fel, într-o orchestră, de preferat la filarmonică, la Ateneu o orchestră mai cunoscută."

"În general, fiindcă am ales acest instrument, eu când o să cresc vreau să ajung într-o orchestră și dacă am oportunitatea să mă duc într-o altă țară, nu o să refuz și dacă mai am alte oportunități, de exemplu, să merg într-o formulă de muzică de cameră, aș accepta."

Astăzi am descoperit cum arată universul violei prin ochii elevilor profesoarei Camelia Vodă de la Colegiul Național de Muzică "George Enescu" din București.

Sunt Ioana Țintea și vă dau întâlnire peste două săptămâni cu alte povești din laboratorul nostru de idei.