Cronici
Înapoi
AUDIO. Idei în laborator - întâlnire cu tinerii chitariști de la Colegiul Național de Muzică „George Enescu”
Cum arată lumea tinerilor chitariști de astăzi? Ce pot descoperi despre ei înșiși prin muzică și prin contactul direct cu scena?
Pentru a afla răspunsurile, stăm de vorbă cu profesorul Stan Zamfirescu și cu elevii săi de la Colegiul Național de Muzică "George Enescu" din București.
Discutăm despre calitățile pe care ar trebui să le aibă un elev pentru a se apropia de chitară, despre momentul potrivit pentru a începe studiul acestui instrument, dar și despre rolul profesorului în formarea și evoluția scenică a elevului.
"Mai important decât orice este dorința. Să aibă dorință de a învăța acest instrument, de a cânta, dorință de a se exprima prin chitară. Își pot canaliza sentimentele în muzica pe care o creează la acest instrument." - Stan Zamfirescu
Când e cel mai bine ca un elev să înceapă să studieze chitara?
"Ideal, cât mai devreme, însă nu e atât de relevant în contextul evoluției lui pentru că sunt mulți copii care studiază mai mult decât alții și pot recupera foarte bine în 2 ani ce au făcut alții în 5 sau 6. Perseverență! Este poate cea mai importantă calitate pe care ar trebui să o aibă elevii. Constanța în studiu.
Rolul profesorului în pregătirea momentului de scenă eu cred că e esențial. Sunt mai multe aspecte pe care le abordăm înainte de apariția pe scenă și dintre ele aș putea să menționez șnururile. Nu se mai studiază pe pasaje, se studiază întreg repertoriul dintr-o singură bucată. Apoi le reamintesc faptul că în momentul în care se urcă pe scenă trebuie să ofere. E despre cei care ascultă, pentru ei cântăm și atunci frica de… "ce cred ceilalți despre mine" ar trebui să pice pe un plan secundar și să conteze mai mult ce pot eu să ofer. Eu le spun tot timpul elevilor mei că fiecare apariție pe scenă, fiecare prezență în care ei transmit ceva pe scenă, ar trebui să fie cartea lor de vizită." - Stan Zamfirescu
Am vrut să descopăr de la partenerii mei de dialog cum a început povestea lor cu chitara și ce i-a atras la acest instrument.
"Povestea mea cu chitara a început când eram copil. Mi-a plăcut foarte mult sunetul produs de chitară, sonoritățile sale și cum m-a făcut să mă simt, ce mi-a transmis. Am vrut pe cât posibil, prin tehnică și prin multă muncă, să reușesc să transmit ceea ce simt, ceea ce vrea muzica."
"Povestea mea cu chitara a început când aveam 8 ani. Am fost atras de acest instrument, de potențialul acestuia în general de a avea mai multe voci pe un singur instrument."
"Povestea a început destul de simplu, din curiozitate. Am fost fascinat de vibrația corzilor. Ce m-a atras la început a fost ideea că poți lua instrumentul ăsta oriunde cu tine și că poți crea o întreagă atmosferă. Ulterior, când am trecut la chitara clasică și am descoperit complexitatea ei, am realizat că e mult mai mult decât un instrument de acompaniament. E o întreagă orchestră în miniatură."
"Am ales să studiez chitara clasică pentru că mă temperează, mă ajută să fiu disciplinată, sună foarte frumos și mă simt în largul meu când studiez. Deși nu a fost prima mea alegere, am început cu tobele inițial, am ajuns să iubesc chitara și îmi doresc să fiu din ce în ce mai bună la acest instrument."
Dincolo de tehnică și de orele de studiu, muzica este și o cale de autocunoaștere. I-am întrebat pe elevi ce au descoperit despre ei înșiși în anii petrecuți alături de chitară.
"Prin muzică și prin studiul chitarei și pentru că de-a lungul timpului am avut parte de multe succese, am descoperit faptul că am avut un dar de la bun început. Chitara clasică mi-a dezvoltat foarte mult tehnica și gândirea muzicală. A durat ceva până să descopăr într-un final că am auz absolut, ceea ce este un plus pentru mine. E un privilegiu să știi ce cânți în orice moment."
Am vorbit și despre locul muzicii clasice în viața unui adolescent de astăzi.
"Cu anii de studiu, am înțeles că muzica nu este ceva simplu, dar este ceva frumos. Este ceva ce nu toți oamenii pot face. Nu este plictisitor dacă îți place muzica, având în vedere că îți poți exprima sentimentele cum vrei tu."
"Mai ales la vârsta asta, muzica clasică ne ajută să ne dezvoltăm cultural. Te descoperi pe tine și afli ce-ți place, iar muzica te poate ajuta. Dintr-un hobby poate ajunge la o profesie, așa cum și eu la rândul meu am fost atrasă de chitară și a ajuns să fie cariera pe care am ales-o."
La final, cu gândul la viitor, i-am întrebat care este cel mai mare vis al lor legat de chitară și de muzică în general.
"Vreau în continuare să lucrez și să încerc și genuri diferite muzicale. Deocamdată sunt foarte atrasă de jazz sau de rock și probabil că aș vrea la un moment dat să fac parte dintr-o trupă și să continui să cânt."
"Să cânt la chitară electrică. Chitara clasică mă ajută foarte mult la electrică și vreau să cânt cu o trupă sau și solo."
"Eu vreau să ajung să cânt pe scenă, să mă vadă lumea, pentru că mă simt foarte în largul meu când cânt în public."
"Faptul că am ajuns olimpic pe țară mi-a demonstrat că limitele sunt doar în mintea noastră dacă muncești cu suflet. Visul meu cel mai mare este să duc chitara clasică pe cele mai mari scene ale lumii și să electrizez publicul."
"Vreau că atunci când oamenii pleacă de la un concert de-al meu, să plece schimbați, mult mai bogați sufletește. Vreau să inspir alți tineri și să creadă în visurile lor, exact așa cum am crezut și eu în al meu."
"Îmi doresc să ajung un chitarist renumit și să aprofundez atât chitara clasică, cât și celelalte tipuri de chitară, deoarece toate sunt faine și merită să aprofundez cât mai multe stiluri muzicale."
"Visul meu legat de chitară și de muzică este să reușesc, prin cunoștințele muzicale și prin tehnică, să exprim sentimente pe care nu le pot exprima în cuvinte și să transmit publicului ceea ce arta ar trebui să transmită."
Astăzi am descoperit cum arată universul chitarei prin ochii elevilor Francesca Maria Iancu (clasa a V-a), Milan Sergovici (clasa a VII-a), Aolăriți Teodor (clasa a VIII-a), Briana Garici și Alessia Garici (clasa a IX-a), Iustin Pleșcan (clasa a X-a), Tea Cioargă (clasa a XI-a) și Ana Alexandra Jianu (clasa a XII-a) ai profesorului Stan Zamfirescu de la Colegiul Național de Muzică "George Enescu" din București.
Sunt Ioana Țintea și ne reauzim curând cu alte povești din laboratorul nostru de idei.