ACUM:
21.00
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 23.30 Sunete contemporane Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.
Apoi: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Interviuri Înapoi

AUDIO. Dirijorul Tiberiu Soare, moderatorul mesei rotunde cu tema 'Muzica în perioade de criză'

Publicat: miercuri, 21 Aprilie 2021 , ora 18.57

În cadrul cele de-a XII-a ediții a Festivalului CHEI, este programată joi, 22 aprilie, cu începere de la ora 11:00 o Masă Rotundă. Detalii despre acest eveniment aflăm de la al doilea Invitat al Săptămânii în Perpetuum mobile – dirijorul Tiberiu Soare, cel care va modera discuțiile de la Universitatea Națională de Muzică din București.

Masa rotundă cu subiectul "Muzica în perioade de criză" va fi organizată mâine, de la ora 11.00, la Universitatea Națională de Muzică București și va putea fi urmărită pe canalul de youtube al UNMB. Evenimentul face parte din Festivalul CHEI, ediția a XII-a, care ar fi trebuit să aibă loc anul trecut, dar din cauza restricțiilor din pandemie a fost amânată pentru acest an. Cine știe, poate că Fstivalul CHEI va trece direct la XIV după aceea, evitând XIII în stil american.

Revenind la subiectul nostru, muzica în perioade de criză, e foarte greu să ne desprindem de circumstanțial și să considerăm diferitele perioade din istoria muzicii care au marcat crize. Ba chiar am putea spune, că dacă ne uităm cel puțin la istoria cunoscută, că de fapt crizele constituie regula, iar perioadele de relativ calm, de relativă liniște constituie excepțiile. Mă gândesc acum la ultima perioadă a dinastiei Antoninilor, de exemplu, care a fost considerată o perioadă de aur. Asta a fost o perioadă relativ scurtă. La fel, scurta perioadă de pace dintre războaiele napoleoniene, încheiate după cum știm, în 1815. Această perioadă relativ lungă de pace a fost întreruptă în 1856, cu acel război al Crimeei, urmând apoi marele război în 1914. Așadar, putem vorbi de oareșicare perioade de acalmie din punct de vedere al considerării unei crize, dar ele, din păcate, constituie mai degrabă o excepție. Se pare că în istoria umanității criza constituie, din păcate, o regulă. Și-atunci, muzica în perioade de criză e un subiect extrem de vast, pentru că ar trebui să vorbim despre muzica tuturor epocilor. Toate epocile au avut perioadele lor de criză, toate epocile au avut frământările lor, iar muzica a trebuit cumva să-și găsească drumul prin toate aceste încercări.

Trebuie să vorbim și de invitații acestei mese rotunde. O să vă rog să-i nominalizați!

Invitații acestei mese rotunde sunt niște personalități care fac foarte multă cinste organizatorilor. Eu mă bucur că organizatorii acestei mese rotunde au reușit să adune laolaltă o asemenea sumă de personalități. Vorbim de maeștrii Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Marin Cazacu, domnul Mihai Constantinescu - directorul Artexim, o poziție foarte delicată în aceste vremuri, pentru că după cum bine știți Arteximul este agenția guvernamentală care se ocupă de organizarea Festivalului Internațional "George Enescu" - și compozitorul Dan Dediu. Spun compozitorul Dan Dediu pentru că el are foarte multe titluri - Dan Dediu e o personalitate muzicală asupra căreia, cu siguranță, nu trebuie să insist eu prea mult cu prezentări - dar va fi în calitate de compozitor și, bineînțeles, de profesor de compoziție.

Ne interesează foarte mult să parcurgem câteva idei, câteva teme prin care să ne raportăm volens-nolens la trecut, să ne raportăm la ceea ce se întâmplă în ziua de azi. Mă aștept ca discuțiile în ceea ce privește drumul muzicii și posibilele căi pe care aceasta le are de urmat în criza pe care o traversăm să fie unele destul de interesante. Și, bineînțeles, o privire aruncată către viitor. Să nu uităm că maestrul Marin Cazacu, violoncelistul Marin Cazacu este și directorul Centrului "Tinerimea română", deloc întâmplător, și unui din oamenii extrem de importanți în organizarea activității diferitelor orchestre de tineret; sunt orchestre de tineret în România pe diverse categorii de vârstă.

Așadar, trecut-prezent-viitor, ca să rămân într-un limbaj de cvasi-Farfuridi, de Caragiale, dar cam asta se va întâmpla mâine. Încercăm să ne dăm seama care au fost diferitele răspunsuri ale artei muzicii de-a lungul secolelor la provocările pe care aceasta le-a întâmpinat și ce am putea învăța de acolo pentru a trece cu bine de încercarea prin care trecem astăzi.

Ați anticipat cumva următoarea întrebare, care are două părți. Unu, care a fost reacția muzicienilor tineri la această perioadă de criză? Pentru că toți, într-o oarecare măsură, lucrați cu tineri. Și ...puteți veni cu sfaturi pentru ei?

Cu siguranță că vom discuta și aceste probleme. Pe toți cei de acolo ne preocupă foarte mult acest aspect. În ceea ce privește reacția tinerilor, mă aștept ca domnul Dan Dediu să aibă ceva important de zis, pentru că are el o mică teorie a diferitelor posibile atitudini în fața perioadelor de criză atunci când ești tânăr muzician, dar nu vreau să devoalez foarte multe. O să vedem mâine. Dacă aș putea să dau sfaturi… aici nu pot decât să vorbesc în nume personal și să vă spun că mie-mi vine foarte greu să dau sfaturi. Ce pot face este să analizez împreună cu cei interesați, cu studenții, cu orice tânăr interesat de a vedea ce căi sunt la dispoziție pentru a merge mai departe, sunt gata să analizez împreună cu tinerii toate aceste aspecte. Cred eu că subiectul este foarte complicat. Vă imaginați, nu vreau să intru foarte mult în particularități acum, doar în cadrul unui interviu, dar sunt lucruri care trebuie luate cu foarte mult discernământ. Și, în general, dacă vreți, un sfat pentru cei tineri este să nu generalizeze pripit. Ăsta este un risc foarte mare în ziua de azi. Din cauza fluxului rapid și a cantității foarte mari de informații, generalizările sunt un fel de boală a gândirii a acestui început de secol.

Interviu realizat de Lucian Haralambie