Invitatul meu din această seară este Ciprian Țuțu, dirijorul Corului Academic Radio. Bine ați revenit în studioul Radio România Muzical!

Bună seara și mulțumsc pentru invitație!

Miercuri, la Sala Radio, Corul Academic Radio aniversează printr-un alt eveniment 95 de ani de activitate. Fondat în 1940 de dirijorul și compozitorul Ioan Croitoru, Corul Academic Radio a trecut prin mâna unor maeștri cum ar fi D. D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Șumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraș și Dan Mihai Goia. Ciprian Țuțu, cum vă simțiți în această postură de continuator al acestei tradiții?

Este o misiune care, mărturisesc după aproape 10 ani petrecuți la conducerea acestui minunat ansamblu, mă fascinează în fiecare zi. Întâlnirea cu colegii mei, provocarea pe care fiecare proiect mi-o oferă, dar totodată este și responsabilitatea de a continua într-un mod cât se poate de… cu un elan atât de plăcut, cu un patos, să spunem așa, cu o plăcere, cu o iubire, cu o dragoste pentru muzica corală atât de mari, încât nu mai am timp să mă gândesc la cum mă simt, ci iau lucrurile așa cum vin.

Și așa cum vin dintr-o repetiție, penultima repetiție înainte de concert. Este încă acea încărcătură a repetiției și abia aștept ca miercuri seară să vă prezentăm lucrările pe care le-am pregătit.

Cum spuneați, aproape 10 ani. Practic, și dumneavoastră aniversați 10 ani de când vă aflați la pupitrul acestui cor. Cât de aproape de a fi atinse sunt astăzi, obiectivele artistice pe care vi le-ați propus atunci, la început?

Obiectivele sunt unele generale și unele care vizează fiecare proiect în sine.

La nivel general, am preluat un cor de un nivel fantastic. Am căutat în acești ani, poate, să introduc în repertoriu și provocări mai neobișnuite. Și această versatilitate, am zis eu, a corului, această putere și capacitate de adaptare la orice tip de muzică trebuie privită de către membrul corist, membrul artist liric al corului, ca pe o încântare, ca pe o adevărată deschidere spre un orizont nou și nu ca pe un lucru inhibant și privit așa cu reticență. Cred că asta a fost una din misiunile mele, să adaptez sound-ul coral la tipul de muzică pe care îl practicăm la un moment dat.

Iar în mod particular, specific, la fiecare tematică pe care am propus-o în concertele a cappella, în special desigur, am căutat să îmbrac haina unui cor atât de potent din punct de vedere timbral, sugestiv, imagistic, încât sper să fi și reușit într-o măsură cât mai mare să mă fi achitat de aceste sarcini-țintă pe care mi le-am propus.

D. D. Botez spunea în 1975: "Pentru mine, Corul Radio înseamnă rampa de unde m-am lansat spre înălțimi la care visam de mult. Iată de ce îi voi rămâne mereu recunoscător și niciodată nu voi uita sonoritatea de atunci, inegalabilă!"

Cum arată această sonoritate a Corului Academic Radio astăzi?

Parafrazându-l pe maestrul D. D. Botez, aș spune, așa ad hoc, Corul Radio este rampa care m-a catapultat de la Brașov, într-o după-amiază, cam pe la orele acestea, era într-o seară de ianuarie, 26 ianuarie - am fost ultimul candidat la concursul pentru postul de dirijor al Corului Academic Radio - și m-a catapultat de la Corul Operei Brașov în acest univers fascinant pe care nu prea îndrăzneam să-l… visam la el, dar nu prea îndrăzneam să mă gândesc cum este real să faci parte din această lume. Adică lumea unui cor de vocal-simfonic, unui cor care… a nu se înțelege că n-am avut momente fantastice și extraordinare alături de colegii din Brașov, dar la un moment dat, reluarea în cadrul stagiunilor a acelorași titluri poate că poate prezenta și o anumită limitare. Or, ceea ce îmi doream la data respectivă era și o deschidere mai mare repertorială, parcurgerea unor titluri importante din domeniul vocal-simfonic și mai ales această particulară și imensă ocazie de a putea lucra cu corul a cappella, proiecte individuale în care doar personajul cor este în centrul atenției și doar cu acest instrument te poți exprima.

Și cred că în urma acelei seri de 26 ianuarie, când se împlineau chiar 15 ani de la trecerea neființă a dirijorului Aurel Grigoraș, cerurile s-au deschis pentru mine și mi-am făcut buletin de București, să zic așa.

Ne vom referi în continuare tot la această colaborare a Corului Academic Radio cu orchestra și evident că de-a lungul timpului corul a ajuns să lucreze cu mari dirijori ai lumii. Unul dintre ei este James Levine, de exemplu, care îi trimitea corului radio de atunci o felicitare și mulțumire la 50 de ani de activitate ai acestui cor, după un concert memorabil cu Simfonia a IX-a la Tel Aviv, alături de Orchestra Filarmonicii din Israel. Dar au fost și alți maeștri.

Ce rămâne după aceste întâlniri? Ce simțiți dumneavoastră că rămâne, evident, după o întâlnire cu astfel de maeștri, în sonoritatea, în mintea coriștilor Corului Academic Radio?

În primul rând, întâlnirea cu acești mari maeștri este mirajul pe care îl ai atunci când te întâlnești cu o mare vedetă a muzicii clasice. Pentru că și în acest domeniu trebuie să recunoaștem că există vedete, nu? Și o astfel de ocazie de pildă, ca să dau întâmplător doar un nume, în ediția precedentă a Festivalului Enescu am avut șansa să lucrăm cu maestrul Simon Rattle. O figură fascinantă! Sigur că a fost o lucrare de mici dimensiuni în ceea ce privește intervenția corului - Simfonia a III-a de Enescu, dar acea ocazie pentru noi a reprezentat un minunat moment de a întâlni un munte de talent, un munte de echilibru... Acest rafinament este Enescu. Cu siguranță, Simon Rattle nu dirigează în fiecare zi Enescu, dar capacitatea lui de a surprinde acele resorturi interioare, acea vibrație a muzicii românești, maniera în care a tratat corul într-o singură repetiție și concert - sigur, corul în acea lucrare este un instrument între alte instrumente - te fascinează. Te fascinează această putere de concentrare, această putere de sintetizare a marilor maeștri, până la urmă dirijori. Pentru că asta face diferența, ceea ce poate noi lucrăm într-un număr însemnat de repetiții, un mare dirijor vine și rezolvă într-o singură repetiție.

85 de ani de activitate ai Corului Academic Radio. Cum ați gândit programul concertului de miercuri? Ca o sinteză, ca o etapă a momentului, cum l-ați gândit?

Cu siguranță, zic eu, și sper să nu fie o etapă finală, să fie doar o punte către viitor. Este un moment aniversar.

Deși nu vă ascund faptul, iată, fac o mărturisire intimă, de fapt am spus asta și colegilor mei, până spre mijlocul verii aveam în minte o altă structură a acestui concert, pe care am amânat-o pentru o altă ocazie. Pentru că m-am gândit, consultându-mă de sigur la Brașov în liniștea serilor de vară și cu maestrul meu drag, Nicolae Bica, ce-ar fi să facem totuși în acest concert aniversar ceea ce facem noi de obicei la o aniversare? Chemi prietenii și depeni cu ei amintiri plăcute, experiențe dragi. Cam asta am dori să se întâmple în acest concert aniversar 85 de ani, să privim în urmă către marile noastre realizări.

Este o călătorie în timp, în care am extras din fiecare concert tematic pe care l-am avut câte un titlu mai reprezentativ, tocmai această ocazie încercând să arate această fațetă complexă a corului, care poate cuprinde într-un program de doar o oră și câteva minute o întreagă istoria muzicii, pornind de la renaștere, acoperind barocul muzical, acoperind sigur unde ne șade foarte bine și ne simțim foarte confortabil muzica romantică, neocolind - dacă privim în urmă, am avut două proiecte de muzică franceză - muzica franceză și să nu-l uităm pe Ravel, pe care îl sărbătorim anul acesta. Am ales singurul ciclu a cappella pe care l-a scris, Trois Chanson. Sigur, asta la nivel universal, la nivel de muzică românească, am căutat să cuprindem, deși este foarte greu să faci o selecție atotcuprinzătoare, dar a trebuit să aleg. Am început cu Dima, nu întâmplător, sigur că am și o datorie de patriotism local - Gheorghe Dima, compozitor brașovean de la trecerea căruia în neființă comemorăm 100 de ani. Și am ales primul madrigal pe care l-a scris, Ziua Ninge, foarte cunoscut și reprezentativ pentru muzica corală românească. Nu puteam să-l ocolim pe Alexandru Pașcanu, extraordinar compozitor și foarte apropiat de maestrul meu, că tot îl menționam mai devreme pe Nicolae Bica; am ales suita scurtă pe care noi am mai cântat-o. Nu puteam să ocolesc școala clujeană, care a dat atâtea și atâtea nume importante, și am ales iconica, reprezentativa lucrare Arhaisme de Sigismund Toduță.

În concertul SIMN de anul trecut, am avut o întâlnire foarte concentrată, dar spectaculoasă cu lucrarea Ce-ai de gând a compozitorului bucureștean Mihai Măniceanu. Am readus-o în atenția publicului, alături de o altă lucrare pe care maestrul Gruescu a avut amabilitatea să mi-o ofere, lucrarea lui Radu Paladi, Dar de nuntă.

Cireașa de pe tort, aș spune, a fost și este pentru programul nostru readucerea în atenția publicului Corului Radio a unui titlu care a făcut carieră în cei 15 ani de dirijorat ai maestrului Dan Mihai Goia, care este și invitatul special al serii. Propunerea mea, pe care mă bucur că a acceptat-o și îi mulțumesc foarte frumos și pe această cale, a fost ca dânsul să prezinte din nou publicului o versiune și mai coaptă, și mai, cum să zic, cu un înțeles și mai matur al acestei minunate lucrări aparținând Irinei Odăgescu-Țuțuianu, așadar Tatăl Nostru.

Deci, iată, un concert care miercuri seară - începe la ora 19.00, la Sala Radio - va fi transmis și de postul nostru și va fi prezentat de colegul nostru Ștefan Costache. Ce alte surprize ați pregătit? Soliști? Trebuie să vorbiți și despre ei.

Absolut! Întotdeauna sunt atât de bucuros și fascinat și mândru și îi îmbrățișez cu drag de fiecare dată pe toți membrii Corului Academic Radio, care sunt niște oameni minunați și niște profesioniști foarte valoroși. Și, de fiecare dată când am avut un proiect, fie a cappella, fie vocal-simfonic, am putut găsi în rândul membrilor Corului Radio oameni potriviți și foarte potriviți pentru acoperirea inclusiv a rolurilor solistice sau, de ce nu, pentru prestații instrumentale, pentru că sunt mulți dintre ei și cunoscători și practicieni ai câte unul instrument.

Așadar, în seara de miercuri, vom putea asculta sopranele Olga Murariu Caia, Valentina Verlan și Anastasia Turkoz, altista Camelia Cuzub, tenorii Cristian Paraschiv, Nicolae Simonov și Mihnea Stănescu și pe basul Gabriel Bănică.

Desigur, patru dintre aceste piese sunt cu pian, iar la pian se va afla neobosita doamnă și care întotdeauna, de fapt, face câtă o orchestră, Carmen Săndulescu.

Imediat după eveniment, spectatorii sunt invitați în foaierul Sălii Radio pentru o sesiune de autografie și vreau să ne spuneți despre ce este vorba. Pe ce album veți oferi autografe celor care vor fi prezenți la concert?

Pe cel mai proaspăt album, Noi umblăm și colindăm - este un CD aniversar al Corului Radio, un CD care cuprinde colinde românești, și mai cunoscute și poate mai puțin cântate, dar în orice caz acest CD vine în urma unui proiect pe care l-am demarat în urmă cu doi ani, acela de a cânta colinde în tandem cu un cvartet de tromboane. Nu este un lucru foarte des întâlnit, dar nu este nicio premieră, pentru că și în perioada barocului și dacă ne uităm și în perioada romantică la Bruckner, existau lucrări dedicate acestui pachet - voci corale plus trombon. Așadar, pe câteva dintre numerele acestui CD se vor putea auzi sonoritățile The Radio Trombones, în compania Corului Academic Radio. De altfel, toate aceste aranjamente sunt semnate de Florian Radu, care este și membru al Orchestrei Naționale Radio. Totodată, acest CD are importanța includerii în playlist-ul său a unor titluri care acoperă principalele școli componistice ale României. Avem școala bucureșteană, desigur, reprezentată inclusiv printr-un foarte talentat tânăr, Andrei Petrache, căruia i-am cântat Suita Corală de Crăciun. Sigur, avem și nume mai cunoscute - Costică Andrei și Radu Paladi. Avem școala ieșeană, reprezentată prin Vasile Spătărelu, sau avem școala clujeană, reprezentată printr-un coleg tot brașovean la origine, dar clujean de adopție, un minunat compozitor de cor și iubitor al muzicii corale, Șerban Marcu.

Deci este, și din acest punct de vedere, o interesantă abordare, cuprindere a fenomenului coral, circumscris acestui gen al colindului și al cântecului de Crăciun, care sper să facă plăcere ascultătorilor.

Să menționăm că albumul a apărut la Editura Casa Radio. Vreau să ne spuneți, după concertul de miercuri, care sunt următoarele evenimente la care participă sau la care este în prim plan Corul Academic Radio?

Este concertul care deja înțeleg că este sold out, concertul din 19 decembrie alături de Orchestra Națională Radio, un concert tot așa, de colinde, tot în aranjamentul lui Florian, o nouă înveșmântare cu alte frumoase titluri de colinde românești. În 19 decembrie, așadar. După care, în luna ianuarie, intrăm pe circuitul normal al colaborărilor pe care le dorim cât mai multe și cât mai dese alături de colegii noștri în Orchestra Națională și Orchestra de Cameră Radio. Recviemul de Mozart și va fi după aceea și o gală de operă. Ne pregătim încet, încet de partea a doua a stagiunii.

Mulțumesc mult pentru prezență, vă urez succes la acest eveniment, o sală plină de iubitori ai artei corale!