10 mai este termenul limită pentru înscrierea la ediția din acest an a Concursului Internațional George Enescu pentru violoniști, violonceliști și pianiști. În ceea ce-i privește pe compozitori, aceștia au timp până în data de 30 iunie. Vorbim în minutele următoare despre ediția de anul acesta a competiției cu invitata mea, Cristina Uruc - managerul Artexim. Bună seara!

Bună seara, mulțumesc pentru invitație!

Pentru început, aș vrea să vorbim despre un cu totul alt subiect, pentru a face un fel de preambul. Munca aceasta de manager nu este deloc simplă și poate ar fi bine ca ascultătorii noștri să știe acest lucru. Vorbim despre proiectul Classical Next. A fost vorba despre o întâlnire care s-a desfășurat deja, dar totuși aș vrea să cred că este important de marcat acest fapt. Ce presupune exact acest proiect?

Mulțumesc foarte mult de întrebare. Este extrem de important să vorbim despre cum noi ne putem poziționa la nivel internațional și cum putem să promovăm atât proiectele României făcute de stat, cât și cele private la marile târguri internaționale de muzică clasică. Classical Next este un târg care se află la 13-a ediție. Se organizează anual în diferite orașe. Primele două participări au fost la Berlin, în 2024 și 2025, iar cea de-a treia participare anul acesta, a noastră, a fost la Budapesta cu standul Romanian Music Expo pe care l-am împărțit cu alte proiecte partenere cum ar fi Romanian Chamber Symphony Orchestra și Romanian String Quartet, cu proiectele UCIMR Icon Arts Transylvania și Icon Arts Island cu New Hope - Orchestra New Hope și proiectele pe care ei le fac și cu Festivalul „Sonoro”. Și sper să nu uit ceva pentru că am fost cumva ca un fel de delegație a României muzicale, aceia pe care am putut să îi strângem împreună cu Ovidiu Andriș și aici țin să mulțumesc și Institutului Cultural Român de la Budapesta și Ministerului Culturii pentru faptul că au sprijinit această prezență a României la Classical Next. Este un târg în care se prezintă proiecte muzicale, proiecte muzicale ale viitorului și anul acesta am avut onoarea să mă aflu în juriul internațional care a stabilit proiectele showcase-urile și panel-urile de discuție care au fost organizate pe de-a lungul celor trei zile la Budapesta și m-am bucurat să inițiem un proiect-pilot la invitația celor de la Classical Next, directoarei Fabienne Krause, un closed door meeting între organizatorii de concerte - atât organizatori de festivaluri sau proiecte sau directori de săli de concerte - în care am discutat și norocul meu a fost cam coordonat această discuție așa că n-a trebuit să răspund neapărat, ci doar să stimulez prin întrebări pe cei prezenți, am discutat despre riscul în programarea artistică a stagiunilor de concerte și a festivalurilor.

Sunt subiecte pe care și noi le discutăm la un anumit nivel în România, dar atunci când ne poziționăm într-un context internațional, cumva pe de-o parte ne dăm seama că nu suntem chiar atât de anacronici cu ceea ce se întâmplă în afară și că putem să venim cu soluții, putem să venim cu idei pe care și ceilalți colegi le pot prelua. Au fost reprezentanți ai Southbank Centre, mare organizație de concerte din Londra, nu?, cei de la Innsbruck Festival și așa mai departe.

Ceea ce m-a bucurat foarte tare a fost că împreună cu colegii mei, cu Ovidiu Andrei și cu Octavian Lup cu Manuela de la Icon Arts cu Otniel de la Romanian Chamber Orchestra, am putut să vorbim despre aceste proiecte și despre partenerii care nu erau alături de noi acolo la stand. Și, cumva, faptul că reușim să vorbim despre ceea ce facem în România și ceea ce putem să exportăm în afară se poate fructifica din ce în ce mai bine.

Aceste tipuri de evenimente pot fi văzute cumva și ca un fel de piețe până la urmă, pentru că toate aceste întâlniri au la bază un schimb de produse artistice, de proiecte culturale, de artiști care uneori sunt văzuți ca ființe umane, dar alteori sunt văzuți ca obiecte și a fost foarte interesant să vedem aceste două tipuri de abordări la Classical Next. Este un proiect în care încurajez artiștii din România care au care au proiecte inovative să aplice pentru a putea participa la selecția de showcase-uri. La anul, acest târg internațional va avea loc la Katowice, un oraș în Polonia, într-o dezvoltare extraordinară la nivel cultural, cu o sală de concerte la radio extraordinară. Am fost și am vizitat-o în martie. Este o ocazie unică să putem să intrăm mai ales că se desfășoară în Europa de Est și acolo centrul și focusul va fi pe pe muzicienii din Europa de Est.

Acesta a fost Classical Next. S-a desfășurat între 8 și 11 aprilie la Budapesta. Apoi Paștele, evident, două, trei zile în care am putut să ne tragem sufletul, iar din 13 aprilie… și o să adaug ceva, sper să pot să fac asta, e foarte important - din 13 aprilie până în 16 aprilie, împreună cu colega mea Grațiela Duma, impresar al Artexim, dar și producător al Orchestrei de Cameră Radio, am fost la International Artist Managers Association Conference. Este o conferință a managerilor de artiști și a orchestrelor și a agenților la nivel internațional, o conferință în care interesul pentru prezența noastră ca reprezentanți ai României și mai ales ai Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, a fost destul de intens. Adică, am avut întâlniri timp de trei zile din jumătate în jumătate de oră cu, cred, mai puțin de 10 minute pauză între ele, de dimineață de la 9:30, până la 17:30. Din nou, un schimb mult mai tranzacțional să spunem decât la Classical Next, un schimb mult mai tranzacțional de idei, artiști și proiecte. E frumos și util să mergi la astfel de conferințe pentru că reușești în primul rând să pui un chip pe acel nume sau pe acea voce cu care corespondezi și cu care te auzi la telefon de ani de zile pentru a organiza proiecte în România, dar și în afară. Este frumos să poți să vorbești despre artiștii din România pe care îi reprezinți, despre câștigătorii Concursului Internațional „George Enescu” pe care încercăm să-i promovăm la nivel și internațional, pentru că la nivel național ne bucurăm de parteneriatul filarmonicilor și centrelor culturale și asociațiilor culturale din țară care oferă date în stagiuni și recitaluri și concerte în orașele principale ale României. IAMA Conference, din nou, este un loc în care România trebuie să fie mai prezentă, în care România trebuie să facă impresariat de export nu numai de import și acesta este obiectivul nostru la Artexim. Este un obiectiv pe care mi-l-am setat încă din 2022, este mult de muncă, dar munca nu este lucru de la care noi ne dăm înapoi.

Aș vrea să vorbim totuși în continuare despre ce înseamnă să fii nu artist, ci impresar în România. Înțeleg că urmează în 9 și 10 mai o conferință AEAA. Aș vrea să vorbim puțin despre acest lucru. Ce înseamnă această entitate?

Această entitate este Asociația Europeană a Managerilor de Artiști, practic este o asociație a impresarilor și a agențiilor-boutique, care a fost fondată în 1947 în Franța. Este cea mai veche asociație europeană a agenților. IAMA despre care am vorbit mai devreme, International Artist Managers Association s-a născut după și s-a lărgit către mediul internațional, în schimb, asociația europeană este cea care adună managerii europeni, agențiile europene și, mai nou, acele agenții care au două pălării, să spunem așa, reprezentant sau impresar al unor artiști și organizator de concerte. Și aici este foarte important de menționat faptul că acum mai bine de 30 de ani, dacă nu mă înșel în 1994, Mihai Constantinescu a reușit o premieră în cadrul Asociației Europene. A reușit să înscrie Artexim ca unic reprezentant al României în această asociație, Artexim care a fost singura entitate pe vremea aceea, și mult timp a rămas așa după, care purta cele două pălării, cum spuneam - atât de organizator de evenimente, da, organizator de concerte și festivaluri, cât și de impresar. Este un lucru extraordinar ceea ce a reușit Mihai Constantinescu să facă și ne bucurăm foarte mult să ducem mai departe ce a construit până acum, practic, imaginea României la nivel internațional și mă bucur foarte mult că anul acesta, pe 9 și 10 mai, așa cum spuneați, vom organiza prima adunare generală a asociației care se va desfășura în București pentru prima dată în istoria asociației. Este un moment important, este un moment frumos pentru că se întâmplă chiar de Ziua Europei, de 9 mai.

Membrii AEAA vor veni la București, majoritatea, în data de 8 mai, așa că vor participa și mulțumesc pe această cale doamne Liliana Staicu și Radio România pentru că vor avea ocazia să asculte Orchestra Națională Radio. Vom fi la Concertul Orchestrei Naționale Radio din data de 8 mai, iar pe 9 mai există o sesiune specială pe lângă lucrările asociației pe care le facem în fiecare an la adunarea generală, o sesiune specială în care doamna Liliana Staicu, domnul Marin Cazacu și domnul Daniel Jinga vor veni să prezinte activitatea formațiilor radio, Orchestrei Filarmonicii George Enescu și ansamblurilor Operei Naționale București în fața acestor agenți, pentru a putea deschide un pic piața din România și către artiști din străinătate, dar și a deschide apetitul agenților în a realiza proiecte și turnee cu ansambluri românești.

Ceea ce mă bucură este faptul că în această sesiune dedicată am primit foarte multe confirmări și de la manageri ai filarmonicilor și operelor din România, pentru că împreună cu boardul AEAA, în calitate de președinte, am lansat aceste invitații către directorii filarmonicilor și operelor și către principalele instituții de spectacol și concerte din Chișinău, Republica Moldova. Avem confirmarea doamnei Larisa Zubcu de la Orchestra Națională de Cameră din Moldova, Sala cu orgă, ceea ce mă bucură extrem.

Și evident că ne bucură și pe noi și pe ascultătorii noștri. Ce înseamnă această conferință pentru muzicienii din România și pentru proiectele viitoare pe care le-ar putea întreprinde? Ce oportunități sunt și pentru muzicienii români în relație cu mediul internațional și pentru impresarii eventual sau organizatorii de concerte din Europa vizavi de artiștii din România?

Ceea ce este foarte important este să ne dăm seama că o alianță cu parteneri care sunt cumva la același nivel, cu care putem face proiecte de același nivel, poate fi mult mai fructuoasă decât o alianță inegală poate cu o agenție extrem de mare. De ce zic asta? Pentru că agențiile reprezentate și agenții care sunt reprezentați în AEAA sunt agenții butic, sunt agenți care au un număr limitat de artiști care pot fi integrați în stagiunile orchestrelor din România, artiști care pot prelua orchestrele din România și face proiecte în țările din care provin.

Focusul acestei asociații se îndreaptă ușor-ușor către estul Europei și dezvoltarea acestei piețe pentru că este o piață extrem de bogată în talente, talente uneori nedescoperite și pentru că ne este mult mai ușor să auzim un nume vest-european sau cu o sonoritate, să zicem așa, internațională și să avem mult mai multă încredere în calitatea artistică, deși nimeni nu ne garantează asta decât într-un nume poate greu de auzit pe scenele mari internaționale. Și aici nu mă refer la acele scene pe care le închiriem ca să mergem să facem concert, ci în invitați organic în stagiunile mari de concerte.

Cred că această ocazie de comunicare și de schimb de idei și de networking între directorii filarmonicilor și operelor din România și agenții care reprezintă artiști la nivel internațional va putea genera noi oportunități de lucru atât pentru agenți, cât și pentru orchestre. Iar artiștii români, cel puțin ceea ce noi încercăm să facem este să-i promovăm cu toate instrumentele pe care le avem și cu toată bunăvoința și dorința de a emerge pe piața internațională din ce în ce mai mult. Nu numai cu Festivalul „Enescu”, nu numai cu orchestra filarmonicii și cu orchestra radio care sunt orchestre cunoscute la nivel internațional.

Cum am putea descrie oportunitatea pe care ar avea-o impresarii în legătură cu artiștii români, în mod direct. Adică, dacă sunt un impresar din Europa de vest și vin aici și observ 1, 2, 3, 5, 10 muzicieni care mie mi se par de înaltă calitate artistică, cum aș putea să fac să îi chem în stagiuni sau să le asigur…

Ceea ce este de dorit este ca ei să ne contacteze pe noi, Artexim care suntem reprezentanții naționali ai asociației și să există o colaborare. Asta se practică. Un artist poate avea un manager general care îi poate gestiona cariera la nivel mondial, poate avea manageri regionali; să spunem, un artist român poate să aibă exclusivitate pe România cu Artexim și atunci managerul din altă țară care își dorește să-l reprezinte în Germania trebuie să ia legătura cu Artexim și să colaboreze pentru a reuși să organizeze acest… cam asta este practica. Ei bine, mai există și situații în care un manager - și sunt artiști români reprezentați la nivel internațional - se duce direct la artistul respectiv, poate artistul respectiv nu are management, îl semnează și apoi îi construiește sau nu cariera, pentru că există și acele (și e bine să vorbim despre asta, există asemenea) situații în care artiști care ajung într-o anumită agenție poate cu renume rămân undeva în subsolurile acelor agenții. O dată, pentru că chiar dacă este o agenție mare e întotdeauna bine să ai artiști care sunt inițial poate bine văzuți, este bine să ai artiști care să fie disponibili întotdeauna și să livreze într-un ritm nebun, pentru că astăzi se livrează într-un ritm nebun și de aceea mă întorc la ce spuneam mai devreme că uneori artiștii sunt văzuți mai mult decât ființe umane, obiecte care trebuiesc tranzacționate. Există exemple de artiști care au avut o carieră fulminantă, într-un ritm nebun la început și apoi ritmul acela s-a rărit atât de mult încât… și la nivel de sănătate au avut de de suferit acești artiști. Ceea ce noi ne dorim să facem este să creăm cumva o modalitate și un instrument de reprezentare al artistului punând în față sănătatea artistului în primul rând, well-being-ul, și aici o să vorbim despre asta și la Concursul Internațional „George Enescu” pentru că e o parte importantă pe care am adăugat-o din 2024, și să putem să colaborăm cu cât mai multe agenții care să pună pe primul loc interesele muzicianului și, la același nivel sau poate pe locul 2, interesele agenției.

Acesta e și motivul pentru care am întrebat acest lucru, deoarece îmi imaginez că sunt mulți tineri muzicieni români care poate aud de această oportunitate și se gândesc imediat „a, gata, mă duc, mă semnează cineva și plec” - și poate nu e atât de simplu.

Nu este atât de simplu și îmi pare rău să spun asta, dar este la nivel internațional o problemă, iar aici în România și mai și, pentru că la nivel de impresariat în zona de muzică clasică și din perspectiva noastră, a Artexim spun, am avut o activitate extrem de scăzută, dar și din cauza faptului că este foarte greu să formezi impresari, e foarte greu să-i formezi la un anumit nivel, pentru că eu am în instituție în momentul de față doi impresari cu diplomă care se descurcă extraordinar… Dar de ce? Pentru că i-am învățat să facă impresariat și negocieri în Artexim, în timp ce făceau asta. Sau s-au dezvoltat în Artexim dacă vorbim de Grațiela Duma, care face negocieri și face asta din poziția ei de producător al orchestrelor radio. A venit și a dezvoltat zona de internațional și mai mult la noi. Sunt persoane care au un talent nativ în a face asta, dar trebuie să existere și o structură și structura aceasta se găsește cumva în România prin cursurile pe care INCFC - Institutul Național pentru Cercetare și Formare în Cultură le face, cursuri de impresariat artistic. Dar ceea ce se întâmplă în viața reală și pe plan internațional este mult mai dificil. E greu să ajungi la un manager, e greu să ajungi la un manager de calitate, e foarte simplu să te ia un manager care să nu facă nimic cu cariera ta din contră să te blocheze și am avut din ce în ce mai multe discuții cu tineri artiști, nu din România - din România asta e la ordinea zilei să stăm de vorbă și să încercăm să oferim consultanță, pentru că în momentul de față nu avem cum să oferim reprezentare în mod oficial și din cauza lipsiei de resurse umane cum spuneam, dar oferim consultanță, stăm de vorbă și în ultima perioadă din ce în ce mai mult cu artiști care au tot felul de probleme cu agenții la care sunt. Și cel mai important este în momentul în care semnezi un contract cu agenție să există o clauză de performanță și asta este un lucru la care trebuie să fim atenți, pentru că dacă agentul nu performează pentru tine, atunci înseamnă că trebuie să ai posibilitatea de a ieși din contractul respectiv, de a te elibera și de a merge către altcineva care te poate ajuta sau poate chiar faci tu mai bine pentru tine decât ar putea să facă agentul.

Ne întoarcem la o conversație despre Concursul „Enescu”. Mă întorc la ceva ce am auzit puțin mai devreme: în 2024 era vorba despre o inițiativă nouă. Aș vrea să știu care au fost rezultatele atunci, imediat după și, eventual, cum o continuați.

Da. În 2024, la Concursul Internațional „George Enescu”, deci acum 2 ani, maestrul Cristian Măcelaru și Artexim au implementat aceaste sesiuni de well-being pentru muzicieni, pentru concurenți. Am pus practic la dispoziția concurenților un timp în care ei să poată să obțină consiliere de la Angelica Postu, muzicoterapeut și pianistă. Deci, este exact persoana care putea să înțeleagă cel mai bine ceea ce se întâmplă în sufletul unui muzician care este într-o competiție extrem de stresantă. Aceste sesiuni de well-being au fost oferite și vor fi în continuare oferite după finalizarea primei etape a fiecarei secțiuni instrumentale, dar și în cadrul masterclass-ului la dirijori.

De ce? Pentru că în cadrul acestei zile libere, să spunem, dintre etape, poate cei care au suferit din cauza eșecului de a nu trece mai departe, își doresc să stea de vorbă și să vadă cum pot gestiona eșecul respectiv și sentimentul acela de vinovăție. Iar poate, deși mai rar, asta am observat după ediția din 2024, mai rar, cei care au trecut în etapa a doua sau în etapa următoare mai rar vin să își ocupe, să spunem așa, timpul cu discuții despre cum să gestionăm stresul în cadrul unei competiții.

Ei bine, tot în 2024, am avut și o secțiune de well-being fizic. Anca Cristescu care a studiat Fiziologie muzicală la Universitatea din Viena, și-a pus la dispoziție timpul pentru cei care voiau să vină să se relaxeze prin exerciții de respirație, stretching și poziționare făcute special pentru muzicieni, ea însăși fiind flautistă.

Ne-am dat seama că trebuie cumva să regândim aceste structuri de well-being pentru concurenți. Din feedback-ul pe care l-am primit, l-am implementat în ediția aceasta, iar în 2026, vom avea sesiuni individuale de well-being. Noi propusesem în 2024 sesiuni de grup. Nu funcționează. Dar din feedback ne-am dat seama că va trebui să punem mult mai mult timp la dispoziția lor prin sesiuni limitate în timp, evident, că nu o să fie sesiuni de terapie. Dar vor fi momente în care ei vor putea individual să meargă și să abordeze subiectele pe care vor să le discute cu Angelica Postu. Anul acesta nu am mai implementat Fiziologia muzicală; încercăm să găsim o altă formulă care să-i atragă pe concurenți pentru edițiile viitoare. Cred că noi am fost primul concurs internațional de nivel care a introdus sesiuni de well-being în 2024 pentru muzicieni, pentru concurenți.

Presupun că acești tineri care erau, aș crede, entuziasmați de oportunitate, a fost pentru prima dată când au dat de așa ceva și de asta probabil că au fost foarte doritori.

Din cercetările noastre, Concursul Internațional „George Enescu” este primul care a introdus sesiuni de well-being în cadrul etapelor. Suntem încă în analiză. Încercăm să vedem dacă formula pe care o propunem anul acesta, și cu mult mai multă promovare către cei care vor participa, va avea mai mult succes, dacă este adaptată nevoilor lor, pentru că până la urmă nu este un lucru cu care noi să trebuiească să ne mândrim doar, ci este o inițiativă pe care trebuie să o adaptăm nevoilor concurenților, pentru că altfel n-are niciun sens să o facem. Și sper ca anul acesta să avem mult mai mulți beneficiari.

Concursul Internațional „George Enescu”, anul acesta, se desfășoară în perioada 23 august - 19 septembrie. Va începe cu, evident, concertul de deschidere - Orchestra Națională Radio sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru, cu cei trei câștigători din ediția din 2024: violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul ucrainean Roman Lopatinsky. Vor interpreta Brahmsodia - un Triplu Concert scris special de Dan Dediu, el însuși membru al juriului, dar și câștigător al Concursului „Enescu”, pentru concurenți. Este, cred, a doua oară când se interpretează Brahmsodia. Prima oară, Brahmsodia a fost interpretată tot în deschiderea unui Concurs „Enescu” în perioada pandemică, cu o variantă restrânsă. Acum suntem cu full orchestra, exact așa cum a scris-o domnul Dediu, deci ne bucurăm foarte mult.

O vom avea pe Marin Alsop pentru prima dată în România în cadrul Concursului Internațional „George Enescu”, dirijând Orchestra Națională Radio într-un concert nou pe care l-am introdus în program, un concert dedicat Secțiunii de compoziție. Ne dorim foarte mult ca această secțiune să fie din ce în ce mai vizibilă și cred că vom, cum să zic eu… Cred că continuăm aceste eforturi pe care și managementul anterior le-a depus prin invitarea unor compozitori de marcă precum multipremiata Grammy Gabriela Ortiz; abia așteptăm să o avem în București.

Sunt foarte multe concerte, foarte multe recitaluri. Este un microfestival pe care îl organizăm în cadrul concursului - șase concerte simfonice, șase recitaluri camerale, câte două pe fiecare secțiune. Unul dintre ele e interpretat de magistralul Nemanja Radulovic și, ce este mai nou și implică tot o formație radio, este partea a doua, a doua jumătate a semifinalelor instrumentale, în care cei șase semifinaliști vor interpreta pe scena Ateneului concerte de Mozart sau Haydn în funcție de secțiunea la care sunt, în format Play Conduct.

Aș vrea să știu care au fost reacțiile pe care le-au avut sau dacă ați primit deja feedback din partea muzicienilor pentru această idee.

Este o formulă pe care nu noi am introdus-o, noi am preluat-o de la mari concursuri internaționale care folosesc deja acest format. Feedback-ul este pozitiv. Întrebări sunt din partea concurenților, le punem la dispoziție toate materialele de care au nevoie și toate informațiile. Avem echipa de concurs - fiecare secțiune în parte are câte o echipă dedicată, coordonată de Grațiela Duma - care răspunde fiecarei întrebări pe care o primim. Perioada asta este extrem de intensă în ceea ce privește e-mail-urile primite de la potențialii concurenți, pentru că suntem aproape de deadline-ul pentru secțiunea instrumentală - 10 mai, cum ați spus mai devreme - și avem un număr de candidați înscriși pe fiecare secțiune, ceea ce ne bucură. Ne-am dori să avem mai mulți, dar după cum știm și avem experiența din anii anteriori, mai mult de 50% din concurenți se înscriu în ultimele două zile și nu spun ce se întâmplă în ultimele ore pentru că avem un soft în care vedem în timp real numărul concurenților care se înscriu. Este ceva incredibil, da.

Aș putea să întreb acum, în acest moment, cam pe la ce număr ne aflăm, deoar la instrumentiști?

Mic, un număr mic. Este irelevant pentru ceea ce înseamnă numărul pe care îl așteptăm pentru înscriere la concursul Enescu. În 2024, am avut un număr total incluzând masterclass și secțiuni instrumentale și compoziție de 667 de înscriși.

Așteptăm 10 mai. Până atunci, nu vreau să spun câți sunt pentru că nu vreau nici să cobesc, dar nici să… Ne așteptăm să atingem acest număr de înscrieri, mai ales la campania de promovare pe care am făcut-o și la feedback-ul pe care l-am primit în ultima perioadă.

Așteptăm cu mult drag sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie pentru ediția din acest an a Concursului Enescu. Cristina Uruc, mulțumesc foarte mult pentru prezența în studioul Radio România Muzical!

Și eu mulțumesc foarte mult și vreau să spun că ieri s-a dat drumul la programul concertelor și recitalurilor din cadrul Concursului Enescu. Biletele se găsesc pe eventim.ro. Vă invităm să ascultați Orchestra Națională Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Română de Tineret în concerte și recitaluri excepționale. Vă invităm la finale și la semifinale să-i sprijiniți pe concurenți și, de ce nu, să îl identificați pe favoritul vostru și să îl votați în finale, pentru că va exista și premiul publicului. Așa că, atenție pe site-ul nostru www.festivalenescu.ro, pe toate canalele de comunicare, Bilete pe eventim.ro… Vă așteptăm!