Acum: 1.00
Notturno • Produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio.
Urmează: 7.00
Allegro... de weekend • Un matinal clasic, într-un tempo vivace.

 

Apoi: 9.50
Promo • Informații despre evenimentele partenerilor noștri.

 


Festivalul George Enescu 2009 - Interviu cu compozitorul Peter Ruzicka

Silk Road Project
19 septembrie, ora 19,30, Opera Nationala Bucuresti


Sâmbata, 19 septembrie, la Opera Nationala Bucuresti, scena a fost invadata de culoare si exotism, când cunoscutul Silk Road Ensemble with Yo-Yo Ma a pasit pe scena. Desi nu am putut sa vorbim cu renumitul violoncelist, trei membri ai ansamblului pe care l-a fondat, au fost bucurosi sa ne raspunda la câteva întrebari. În continuare, violistul american Nicholas Cords, Sandeep Das, indianul care cânta la tabla si japonezul Kojiro Umezaki, care cânta la shakuhaki ne povestesc depre ineditul lor ansamblu.


Domnule Nicholas Cords, întâlnirea dumneavoastra cu Yo-Yo Ma a fost ocazionata de înfiintarea grupului Silk Road sau ati colaborat si înainte?

Nicholas Cords: L-am întâlnit pe Yo-Yo Ma de când eram în scoala, deci dinaintea înfiintarii ansamblului Silk Road. Venise sa sustina un curs de maiestrie în scoala unde studiam. Yo-Yo este genul de persoana care te impresioneaza prin numarul imens de persoane cu care interactioneaza. A vorbit cu aproape toata lumea care se înscrisese la cursul lui. A avut dintotdeauna o profunda înrâurire asupra mea. Prima oara când am lucrat cu adevarat cu el a fost odata cu înfiintarea grupului Silk Road Ensemble with Yo-Yo Ma, acum 10 ani.


Domnule Sandeep Das, performantele ansamblului în care cântati sunt apreciate ca fiind "flamboaiante", "glorioase" si "libere". Ne-ati putea spune câteva cuvinte despre cum lucrati pentru a avea asemenea succes în rândul publicului?

Sandeep Das: Cred ca cel mai mare atuu al nostru este ca nu lucram numai de dragul de a lucra, ci pentru propria noastra placere. Pe primul loc este "distractia", ca sa spun asa. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învatat în acesti 10 ani de activitate a ansamblului este ca noi suntem primii carora trebuie sa ne placa ceea ce facem, pentru ca si publicul sa se bucure, la rândul lui, de muzica noastra. Repetitiile noastre nu sunt foarte stricte. Nu ne limitam numai la a urmari note, ci încercam sa întelegem cultura fiecaruia dintre noi. Asta duce în mod automat la placerea de a repeta împreuna. Astfel, bucuria de a cânta începe de la noi si ajunge la public. De aceea probabil ca spun despre spectacolele noastre ca sunt "flamboaiante" si ne atribuie acele aprecieri elogioase pe care le-ati enumerat.


Domnule Umezaki, ne-ati putea spune câte ceva despre sursele dumneavoastra de inspiratie? Îsi au radacinile într-un trecut îndepartat sau provin din prezent? Kojiro Umezaki: Cred ca muzica noastra se poate inspira din orice si de oriunde. Unele piese se inspira din trecut, altele, din prezent, altele chiar din viitor, as putea spune. Ne inspiram si din melodii traditionale. Nu ne limitam la nicio perioada de timp sau la vreo zona georgrafica. Conceptul de drum al matasii se regaseste în muzica noastra, deci nu încercam sa reproducem melodii traditionale.


Domnule Cords, membrii ansamblului se cunosteau dinainte de înfiintarea lui?

Nicholas Cords: Nu. Ansamblul a reprezentat ocazia perfecta pentru a lega prietenii, ceea ce probabil ca în alt context nu s-ar fi întâmplat. Probabil ca nu l-as fi cunoscut nici pe Sandeep, nici pe Kojiro daca nu ar fi existat Silk Road Ensemble with Yo-Yo Ma. Asta se datoreaza si faptului ca eu studiasem la Juilliard si la Philadelphia, unde muzica de camera acompaniata de tabla sau de shakuhaki nu facea parte din curriculum-ul nostru. Astfel, prietenia dintre noi ar putea parea surprinzatoare, dar acum este cât se poate de fireasca. Ma simt foarte norocos ca fac parte din acest ansamblu.


La început va era mai greu sa lucrati împreuna, pâna v-ati familiarizat fiecare cu contextul cultural din care proveneau ceilalti?

Sandeep Das: Este o întrebare buna. Eu sunt din India. Acolo conceptul de muzica scrisa sau de repetitie nu exista. Cea mai mare bariera de care a trebuit sa trec a fost când a trebuit sa ma asez si sa repet cu oameni pe care nu îi cunosteam si a caror muzica îmi era la fel de necunoscuta. Initial mi-a fost putin teama. Dar ne-am dat seama cu totii imediat ca nu trebuia sa ne rezumam fiecare la ceea ce stiam sa cântam, ci trebuia sa aducem valorile noastre culturale la un numitor comun. Astfel barierele au putut fi trecute cu usurinta si am reusit curând sa ne identificam cu valorile culturale proprii celorlalti.


Daca am compara drumul ansamblului vostru cu Drumul Matasii, unde va aflati în momentul acesta?

Nicholas Cords: E o întrebare destul de dificila. Cred ca ceea ce a spus Ko mai devreme, despre faptul ca nu ne limitam la vreo anumita perioada de timp sau zona georgrafica, se poate aplica si asupra "drumului" nostru. Drumul Matasii este un loc unde totul este posibil. Limitele noastre se extind mereu. Astfel, spritul Drumului Matasii va razbate în ceea ce vrem sa facem în continuare.


Domnule Umezaki, cum a fost primita muzica ansamblului la început?

Kojiro Umezaki: Sper ca a fost primita bine. Poate ca asta nu raspune direct la întrebare, dar cred ca începutul oricarei calatorii exista foarte multe lucruri care trebuie învatate. Atunci experimentam foarte mult, încercam sa descoperim diferite lucruri. Erau lucruri care mergeau, altele care nu. Orice ansamblu are un ciclu al vietii, întocmai ca oamenii si cred ca noi am reusit sa trecem de cea mai grea vârsta. Acum cred ca am trecut la o forma rebela de "adolescenta".


Domnule Das, credeti ca globalizarea reprezinta o amenintare pentru valorile culturale carecteristice fiecarei tari?

Sandeep Das: În unele aspecte da, în altele nu. Sa încep cu aspectele negative: în India multe lucruri care nu au putut fi schimbate de invadatori sunt acum modificate de globalizare. Media este elementul care produce cele mai multe schimbari. De multe ori elemente ale unor culturi diferite ajung si în cele mai izolate case din India, ceea ce e bine, fiindca informeaza lumea. Dar în multe cazuri rolul media este negativ, pentru ca afecteaza pâna si modul în care se îmbraca oamenii. Toti tinerii încearca sa faca parte din "generatia MTV", toti vor sa asculte muzica pop si rock. Ar trebui sa existe un control minimal, deoarece altfel riscam sa ne pierdem valorile care ne fac unici. Ce era bine înainte, trebuia lasat asa, iar ce era rau trebuia schimbat. Presupun totusi ca acest lucru face parte din procesul evolutiv al omenirii si, fie ca ne place, fie ca nu, asta se întâmpla.


Domnule Umezaki, a fost greu pentru Yo-Yo Ma, directorul artistic al ansamblului, sa îi adune pe toti membri actuali ai grupului?

Kojiro Umezaki: Este foarte dificil uneori sa îti dai seama, privind o persoana, daca este sau nu deschisa la conceptele care definesc Silk Road Ensemble. Asa ca acest grup a fost alcatuit prin prietenii. Fiecare a vorbit cu un prieten, care, la rândul lui a vorbit cu un alt prieten. Astfel a existat un drum "al încrederii". Nu stiu daca i-a fost sau nu usor lui Yo-Yo, dar el e genul de persoana care se descurca în orice situatie.


Domnule Sandeep Das, proiectul dumneavoastra are si o coordonata sociala, mesajul pe care îl transmiteti prin muzica ar putea diminua intoleranta fata de anumite grupuri etnice?

Sandeep Das: Când eu am fost primit în ansamblu nu ma interesa ce se întâmpla în Azerbaidjan, în Armenia sau în Japonia. Dar acum îmi pasa. Deci intentionam ca impactul social sa fie evident. Daca ne gândim ca fiecare membru al acestui ansamblu ar putea influenta 10 oameni, iar acei 10 ar influenta alti 100 si tot asa, atunci acest proiect ar înregistra o victorie. Probabil pot sa spun ca sunt printre cei mai buni ambasadori ai SUA în India, pentru ca ori de câte ori aud pe cineva criticând mâncarea americana sau cultura lor, sunt primul care spune "Stiti, de fapt lucrurile nu sunt chiar asa în SUA! Au mâncare buna, au o muzica excelenta, iar americanii sunt oameni calzi care îmi sunt prieteni buni.". În proiectul nostru sunt implicati oameni din peste 20 de tari si daca exitnd conceptul de toleranta la familiile si prietenii lor, atunci impactul nostru s-a facut simtit în mult mai multe locuri decât cele de unde provenim noi.


Interviu realizat de Petra Gherasim