ACUM:
7.00
Allegro... de sărbătoare
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Recomandări Înapoi

Maria Fotino - rigoare și finețe pianistică: Arpeggio, 26 ianuarie

Bookmark and Share
Publicat: joi, 21 Ianuarie 2016 , ora 16.11

In 25 ianuarie 2016 se împlinesc două decenii de când s-a stins din viață una dintre cele mai distinse și discrete pianiste ale unei frământate epoci din cultura românească: Maria Fotino. De-a lungul lungii sale cariere, toți cei care au ascultat-o au avut numai cuvinte de laudă la adresa fineții sale stilistice, printre ei numărându-se și George Enescu, a cărui colaboratoare a fost deseori.

Repere biografice

S-a născut în septembrie 1913 într-o familie de muzicieni (ambii părinți având și preocupări didactice); a dovedit de timpuriu aptitudini deosebite, fiind eleva renumitei Florica Musicescu la Conservatorul bucureștean; apoi - în 1932 - pleacă la Akademische Hochschule fur Musik din Berlin, unde i-a fost studentă lui Edwin Fischer și - după 1934 - a urmat cursurile Conservatorului din Paris.

Un document fotografic din 1933 ne-o arată în compania colegului ei Dinu Lipatti și a profesoarei Florica Musicescu.

Dacă ținem cont de debutul concertant alături de orchestra Conservatorului bucureștean din 1924 (când a împlinit 11 ani) și data ultimului său recital de la Ateneu - din 1984 - atunci se detașează în mod firesc longevitatea acestei cariere interpretative de 6 decenii. Numele artistei s-a impus pe afișele concertelor și recitalurilor camerale, în companii selecte, efectuând și turnee în Franța, Germania, Italia sau Suedia, ca și în țările vecine României. De altfel, aprecierea de care s-a bucurat pianista s-a reflectat și în invitația de a face parte din juriul Concursului Internațional Ceaikovski de la Moscova.

Cu un repertoriu foarte larg, Maria Fotino a traversat secole din istoria muzicii. In compania ansamblurilor orchestrale a interpretat de la concerte de Johann Sebastian Bach la cele de Chopin, Brahms, Schumann, dar și opusuri concertante semnate de compozitori români contemporani ei. Maria Fotino a reliefat mereu rigoare și culoare stilistică, predilecția pentru repertoriul clasic fiind demostrată și în frecvența opusurilor de Haydn și mai ales de Mozart în concertele, dar și în recitalurile ei. Nu de puține ori cronicarii au elogiat această remarcabilă "mozartiană", cu harul de a oglindi profunzimea expresivă dincolo de aparenta simplitate.

O muziciană rafinată cu o largă deschidere artistică, Maria Fotino a urmat și cursurile Școlii de Belle Arte bucureștene la clasa pictorului Jean Steriadi, fiind - în acea perioadă - și corepetitor și apoi profesor de pian la Conservator.

A cântat împreună cu mari interpreți ai lumii, prezența pe scene alături de George Enescu fiind consemnată ca o excelentă armonizare a expresiei muzicale. Compozitorului George Enescu i-a oferit versiuni pianistice considerate și astăzi exemplare. Cu Suita sa op.10 în Re major a fost programată - la vârsta de 16 ani - în prima emisiune în direct a Radio-ului românesc, în 1 noiembrie 1928! Legătura cu această instituție a rămas constantă peste timp, din 1941 intrând în "echipa" Radio-ului ca pianist, maestru de sunet și apoi, din 1953, ca solistă.

Pentru cei care au ascultat-o pe podium, ca și pentru cei care i-au fost discipoli, pianista Maria Fotino a trasat repere artistice; pentru cei de azi rămâne privilegiul de a-i auzi înregistrările, păstrate în tezaurul fonotecii radio și - o parte - puse la dispoziția publicului prin recente apariții discografice ale Editurii Casa Radio.

La două decenii de când s-a stins din viață, acestei distinse și discrete muziciene îi este consacrată Fila de calendar, la Arpeggio, în 26 ianuarie, de la 11,30.

Anca Ioana Andriescu