Nihil Sine Deo

Acesta este titlul albumului de debut semnat de tânăra pianistă Sânziana Mircea, unul dintre cele mai promiţătoare talente ale tinerei generaţii, artistă care îşi construieşte cu minuţiozitate, pasiune şi tenacitate cariera - scrie în prefaţa albumului muzicologul Liliana Staicu. Albumul a fost lansat la Editura Casa Radio pe 8 aprilie anul acesta şi este selectat pentru campania Radio România Muzical "Votează discul de muzică clasică al anului 2016". Nihil Sine Deo este titlul lui. Să fie un titlu îndrăzneţ? Gândindu-mă că dictonul este trecut pe blazonul Casei Regale a României şi niciodată n-a fost omis din înscrisurile perioadei în care ţara noastră a fost regat. Cred că mai degrabă este un îndemn la meditaţie în ideea că "nimic nu există fără Dumnezeu".

Sânziana Mircea scrie în prefaţa albumului: Imaginează-ţi că totul începe în zorii zilei, atunci când lumina răsăritului umple cerul de culori precum Coralul lui Bach reimaginat de Myra Hess sau când Ave Maria luminează sufletul ascultătorului în obişnuita călătorie interioară. Miezul zilei ne găseşte sub soarele torid al Spaniei, Albeniz conducându-ne spre portul din Cadiz şi pe străzile din Sevilla, invadate de mulţimile transfigurate de bucurie, în sunetul clopotelor de sărbătoare. Seara păşim pe tărâmul basmelor ruseşti, care ne invită într-o promenadă prin grădinile Tuilleries, Piaţa din Limoges sau ruinele vechiului castel italian, acompaniaţi de personaje fantastice precum Gnomul sau Baba-Yaga. Promenada se opreşte în faţa grandioasei porţi a Kievului, unde, din nou, clopotele încep să bată, marcând finalul călătoriei.

Este o călătorie care începe cu Divinul Bach, Coralul din Cantata BWV 147 Jesus bleibet meine Freude (Iisus rămâne bucuria mea), căruia îi stă alături Ave Maria şi alte două lieduri Auf dem Wasser zu singen (Cântând pe apă) şi Du bist die Ruh (Tu esti linistea), din Trei lieduri S.558 nr. 12, 2, 3 de Franz Schubert. În continuare, călătoria pe care o propune Sânziana Mircea devine pământeană cu totul prin Suita Iberia de Isaac Albeniz. Punctul culminant al acestui album îl reprezintă Suita "Tablouri dintr-o expoziţie" de Modest Musorgski.

O interpretare vitală şi sinceră

Despre Sânziana Mircea, muzicologul Liliana Staicu adaugă, tot în prefaţa albumului: I-am urmărit evoluţia şi drumurile prin întreaga lume, studiind la Köln sau la Londra, participând la masterclass-uri susţinute de maeştri precum Aldo Ciccolini, Pavel Gililov, Dominique Merlet, Peter Donohoe, Pascal Rogé, sau concertând la Londra, Tokyo, Budapesta, Praga şi, destul de des, la Bucureşti. Şi i-am apreciat pasiunea şi inteligenţa, dar şi disponibilitatea de a se dărui total acestei arte, de a parcurge fiecare treaptă a ascensiunii artistice în drumul ei spre Everestul pianisticii.

Albumul este un început discografic promiţător. Sânziana Mircea are aptitudinile necesare pentru a deveni un nume în arta pianistică, are tenacitate, voinţă, disponibilitatea şi curajul de a emite păreri interpretative. Are acea doză de subiectivitate necesară unui artist pentru a impune propria-i versiune. Nu are încă răbdarea de a lăsa frazele să dezvăluie ascultătorului toată subtilitatea expresiei lor. Într-un fel e firesc, pianista se află încă la stadiul la care doreşte să arate că poate, că este capabilă să se aventureze pe cele mai dificil de abordat piscuri ale repertoriului pianistic.

Programul albumului este solicitant din punctul de vedere al paletei expresive. De la Cupola Divină a partiturilor lui Bach şi Schubert, prin imaginile pitoreşti din Iberia lui Albeniz şi ajungând la evantaiul de culori şi stări din tablourile lui Musorgski, toate acestea sunt o provocare pentru orice artist ajuns la maturitatea exprimării sale artistice. În ceea ce o priveşte pe Sânziana Mircea, ea trece cu brio prin toată această provocare, dar există o precipitare cu care ea se plimbă, de pildă, prin expoziţia tablourilor lui Musorgski. Îşi spune clar părerea despre ceea ce "vede", dar nu lasă celui ce ascultă acest album prea mult timp de reflecţie. Personal, nu mă deranjează acest lucru, pentru că vitalitatea şi sinceritatea cu care pianista cântă aceste tablouri devine molipsitoare şi plăcută.

Iată argumentele cu care vă invit să o ascultaţi pe tânăra pianistă Sânziana Mircea, pe 21 octombrie la CD Review (12,15).