Mahler în 1906, la asfinţitul vieţii, spunea despre această monumentală creaţie că este "sursa celei mai mari bucurii"... şi în Festivalul "George Enescu" am avut parte de această bucurie, în cea de-a patra zi. Cu forţe reunite, Simfonia celor 1000, la Sala Mare a Palatului, a răsunat frumos. Orchestra Naţională Radio, cu spirit, interiorizare, cu sonorităţi generoase, crescendo-uri bine gradate, cu momente... lirice (partida de coarde) care ne-au lăsat, deja, amintiri... de festival. Corurile reunite (Corul Academic şi Corul de copii Radio, Corul Filarmonicii "George Enescu") într-un evantai de sonorităţi fabuloase, de la cele ample, înălţătoare, la pianissime la care sala aproape nu mai respira... Soliştii, o echipă omogenă, în care s-au regăsit şi câteva dintre cele mai frumoase voci româneşti ale momentului; în scenă, sopranele Erika Sunnegardh, Cellia Costea şi într-o scurtă, dar frumoasă intervenţie, cântând dintr-o lojă, Aurelia Florian. Alto, Michaela Selinger şi Liliana Ciucă.

Tenor, Stefan Vinke, bariton Şerban Vasile şi bas Sorin Coliban. La pupitrul dirijoral, Cornelius Meister, un tânar (35 de ani). Cu o asemenea partitură pretenţioasă în faţă, a reuşit să creeze (în doar trei repetiţii) atmosfera solemnă, grandioasă din prima secţiune şi pe cea meditativă, de interiorizare profundă, din secţiunea a doua. 2 septembrie 2015 a fost o seară aşteptată în festival, pentru monumentala simfonie cu nr. 8 de Gustav Mahler. A fost însă şi un prilej de meditaţie, de întrebări şi poate de primit răspunsuri... Oricum, Simfonia celor 1000 este una dintre acele creaţii care, după o audiţie "live", nu lasă pe nimeni indiferent. Vă invităm să o ascultaţi, la Radio România Muzical şi Radio România Cultural, astă seară, începând cu ora 20.00