Acum: 12.30
Jazz á la carte • Jazz de week-end, pentru toți.
Urmează: 13.00
Info buletin muzical • Știrile muzicale ale zilei

 

Apoi: 13.04
Promo RRM • Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

 


Festivalul George Enescu - interviu cu pianistul Fredrik Ullen

Seria George Enescu si contemporanii sai
6 septembrie, ora 11, Sala mica a Palatului


Sustineti un recital în Festivalul "George Enescu". Veniti pentru prima oara în România?

Da, este prima data si de-abia astept.


Veti interpreta Sonata a III-a pentru pian de George Enescu. Ce parere aveti despre aceasta lucrare?

Pentru mine, muzica lui Enescu este o experienta cu totul noua. Cu siguranta cunosc multe dintre lucrarile sale dar, de exemplu, nu am mai cântat nicio sonata de a sa, asa ca va fi foarte interesant si motivant.


Este prima creatie româneasca pe care o includeti în repertoriul dumneavoastra?

Da, daca stau sa ma gândesc, este prima lucrare importanta.


Ati colaborat vreodata cu muzicieni români?

Nu chiar. Am stat foarte mult in Ungaria si am cântat foarte mult repertoriu maghiar. Câtiva dintre oamenii cu care am lucrat proveneau din Transilvania, de pilda Gyorgy Kurtag, dar nu am colaborat cu muzicieni români.


În recitalul dumneavoastra veti interpreta lucrari deosebit de importante ale secolului 20, compuse de Skriabin, Stockhausen, Ligeti, Messiaen, Xenakis si Enescu. Încercati sa creati o imagine cât mai completa asupra creatiei muzicale din timpul lui Enescu?

Sunt foarte interesat in general de ideea de a alcatui programe complexe si de asemenea de a crea constelatii de muzicii contemporane sau traditionale; îmi place sa gândesc întreg recitalul ca pe o singura piesa. Asa ceva voi dori si cu acest concert. Totodata si organizatorii doresc anumite piese sau au anumite sugestii, asa ca este o combinatie intre ideile mele si ale lor.


În general, în recitalurile dumneavoastra interpretati muzica clasica, romantica, dar si moderna si contemporana. Credeti ca repertoriul secolelor 20-21 presupune caracteristici speciale din partea interpretului?

În cazul anumitor piese, da. Ma gândesc la compozitorii moderni care au dezvoltat tehnici speciale de creatie. De pilda Ligeti, cu structurile sale ritmice, sau Xenakis. Dar avem si compozitori precum Cage care dezvolta tehnici noi de interpretare. În cazul acestor creatori, sunt de acord cu aceasta idee. Nu va voi contrazice. Dar pe de alta parte avem si tehnica pianista generala, indiferent ce ai cânta, iar muzica trebuie înteleasa la fel.


Cu privire la repertoriul modern si contemporan, am observat ca interpretati cu aceeasi placere lucrari foarte cunoscute si altele în prima auditie sau mai putin cântate. Care sunt prioritatile dumneavoastra în acest domeniu?

Am dedicat mult timp literaturii contemporane si de asemenea lucrarilor mai putin cântate. În acest moment mi se pare foarte interesant sa ma întorc la lucrari mai traditionale si sa caut conexiuni între muzica noua si cea veche, asa ca, repet, imi place foarte mult ideea de a avea programe mixte.


Este deosebit de interesanta activitatea pe care o desfasurati ca cercetator la Stockholm Brain Institute. Care sunt obiectivele dumneavoastra si ce rezultate aveti pâna în acest moment ?

Suntem foarte interesati de a face o cercetare de ordin cerebral si sa analizam muzica si pe muzicieni din punctul de vedere al functionarii creierului. Câteva dintre directii sunt efectele asupra creierului ale unor antrenamente de durata ale muzicienilor, de la vârste foarte fragede. De asemenea studiem creativitatea, improvizatia muzicala si efectele acestora, asa ca într-un fel suntem interesati de muzica, dar ne si folosim de ea ca de o fereastra catre creier.


Ce parere aveti despre logica muzicala? Considerati ca se deruleaza conform acelorasi norme ca si logica gândirii?

Daca va referiti la conceptul emotional al muzicii, as spune ca este vorba despre ceva foarte diferit de ceea ce denumim logica in mod obisnuit. Pe parcursul unei lucrari putem avea doua moduri de lucru ale creierului. Unul intuitiv, mai putin logic, bazat pe anumite imagini, idei muzicale, dupa care trebuie sa ne comutam pe alt mod, mai logic, mai constructiv, mai similar stiintei. Un compozitor talentat poate comuta pe aceste doua moduri: unul mai intuitiv, altul mai sistematic si mai ingineresc.


Ati dori sa transmiteti un mesaj publicului din România?

Abia astept sa vin în aceasta tara cu o frumoasa traditie muzicala. Este o placere pentru mine sa cunosc compozitori români si viata muzicala româneasca si sa vizitez Bucurestiul.


Interviu realizat de Monica Isacescu