Familia lui Johnny Raducanu (I si II)
Sâmbătă, 1 Decembrie 2012 , ora 18.10

IN MEMORIAM JOHNNY RADUCANU „Jazzul – medicina vietii mele”

- editii speciale difuzate in ziua de 1 decembrie 2012 sub titlul: «Familia lui Johnny» - Remember Johnny Răducanu – de la 18.10 la 19.00 si de la 22.00 la 22.55.
Invitata Olivia Sima realizator muzical la Radio Romania International. Regia tehnica: Radu Verdes.
- emisiuni despre frumusetea jazzului, despre singuratatea si sacrificiul artistului, despre bucuria muzicianului de a crea, despre suferinta omului, care este dator sa-si urmeze chemarea, pentru ca „talentul nu este un merit, ci un dar inexplicabil, care trebuie onorat” - asa spunea Andrei Plesu, iar regretatul nostru jazzman ne amintea aceste cuvinte in cartea sa intitulata „Tara lui Johnny”.

La un an de la disparitia maestrului (in 19 septembrie 2012) am avut bucuria de a sta de vorba cu nepotii lui Johnny Raducanu: Michael Cretu – contrabasist si compozitor la Manchester si Iolanda Ionita (Cretu) – licentiata in limbi straine si specializata in domeniul resurselor umane. Michael Cretu a cantat la contrabas si ne-a vorbit despre implicarea lui Johnny in educatia lui muzicala (nas la botez i-a fost chiar Johnny Raducanu si nu se putea ca nepotul sa nu-i calce pe urme, asa ca Michael Cretu a fost aproape „obligat” sa devina contrabasist). Iolanda insa si-l aminteste in vizita la ei acasa, in perioada in care a locuit alaturi de fratele sau mai mare, Dumitru Cretu, tot pianist si compozitor. In momentul realizarii interviului cu Mihai si Iolanda, tatal celor doi, Dumitru Cretu (la 89 de ani) se afla in Statele Unite in vizita la fata cea mica si pentru a sustine cateva concerte.

Johnny Raducanu era mandru ca era roman. „George Enescu e favoritul meu, este inaintea lui Ravel sau Debussy” - obisnuia sa spuna. Povestea deseori despre originile sale si despre traditia muzicala din familie. Revenea mereu la perioada copilariei si adolescentei, sau la prima tinerete, se gandea apoi ca lucrurile nu mai sunt asa de frumoase in tara sa si devenea critic...

Pana la urma, JAZZUL a fost patria lui Johnny Raducanu – iubit si apreciat in tara sa si peste tot in lume: daca spuneai Jazz in Romania, insemna in primul rand Johnny Raducanu.

Contributia lui Johnny Raducanu la dezvoltarea jazzului in Romania este esentiala, atat datorita lucrarilor sale de inspiratie folclorica romaneasca, dar si prin formarea si sustinerea tinerilor interpreti de jazz. Printre cei formati de regretatul maestru se numara Pedro Negrescu, Teodora Enache, Jean Stoian.

In seara de 1 Decembrie 2011 s-au intalnit la Sala Radio actori, scriitori, muzicieni, jurnalisti, pentru a aduce un omagiu celui care le-a fost prieten, partener in spectacole sau indrumator in cariera.

Stelian Tanase: „Johnny Raducanu a fost o uriasa arhiva a vietii bucurestene de dupa razboi imediat, cand el vine la Bucuresti. Johnny era un povestitor extraordinar. Ma mir ca nu a scris sau ca nu s-a gasit cineva sa-i inregistreze momentele extraordinare cand povestea o intamplare sau cand depana amintiri despre un om – cum era el – putea sa-l caracterizeze in cateva cuvinte”

Mircea Tiberian: „E destul de simplu sa canti (jazz) daca ai ocazia sa te intalnesti cu Johnny la 17 ani, asa cum am avut eu. Omul acesta mi-a fost – nu numai mie, ci multor muzicieni din generatia mea si din generatii mai tinere, mai mult decat un mentor, a fost un fel de nas. El a fost de fapt nasul jazzului romanesc. Intotdeauna cand se intampla ceva si jazzul intra intr-un moment de deruta, ma intalneam cu Johnny si cu Florian Lungu si incercam sa facem ceva pentru a mentine aceasta arta.”

Dumitru Cretu

Dumitru Cretu si Johnny Raducanu (pe numele real Raducan Cretu)

Amintiri de la Bacau: in anii'30, formatia familiei Cretu