Riturile integrate în obiceiurile de primăvară şi repertoriile lor specifice, laolaltă cu exteriorizarea sentimentelor umane ale dragostei şi iubirii, transmit bucuria pentru reînvierea naturii, în comuniune cu aceasta. Vom rememora împreună câteva dintre aceste stări şi sentimente, concretizate în doine "de codru", "de dragoste" şi "de haiducie", din Oltenia, din nordul Munteniei şi din Gorj, pe care le-am identificat şi le-am ales, pentru dumneavoastră, dintre numeroasele înregistrări de arhivă. "Lazărul", "Lioara", "Toconelele" şi "Hăulitul" reprezintă la rândul lor, printre altele, forme de manifestare simbolică a bucuriei pentru renaşterea naturii, prin exprimări muzicale mai restrânse sau mai dezvoltate. În acelaşi context, al riturilor de primăvară, vom avea surpriza să descoperim două piese ceremoniale din Bulgaria, dedicate zilei Sfântului Lazăr, cântate de grupuri vocale feminine, în desfăşurări antifonice şi într-un stil vocal arhaic, caracterizat prin emisia sonoră aspră, nazalizată.

Apoi vom intra în atmosfera primelor zile de primăvară prin intermediul folclorului flamand; îi vom urmări pe copiii care scandează la începutul Postului Mare, acompaniaţi de rommelpot (tobă de fricţiune, răspândită în ţările flamande, înrudită cu buhaiul din folclorul românesc); lor le vor urma trei scurte dansuri "pentru bufon", interpretate la fluier acompaniat de tobă şi, în finalul popasului belgian, vom asculta muzica unui dans care evocă sosirea primăverii, redat într-o manieră interpretativă care include vocea şi acordeonul.

La finalul acestei ediţii vă propun să facem un scurt popas în aerul tare al Alpilor prin intermediul unui vechi cântec de primăvară din zona Tirolului de Sud, interpretat de un grup vocal bărbătesc, acompaniat la chitară, într-o înregistrare de arhivă, din anul 1941.

Vă invit, aşadar, de Mărţişor, să descoperim împreună rezonanţe diverse, incitante şi interesante, ale folclorului de primăvară, cu piese vocale şi instrumentale din spaţiul cultural românesc, bulgar, flamand şi sud-tirolez