Portret de compozitor - Johann Sebastian Bach Înapoi la: Emisiuni

Bach XLVIII

Publicat: Joi, 3 Februarie 2011 , ora 9.30

Din necrologul scris de Carl Philipp Emanuel Bach aflăm că tatăl său compusese 5 cicluri de cantate și 5 oratorii de genul patimilor. Era, probabil, ceea ce aflase de la Sebastian de-a lungul vremii, căci ce ne-a rămas nouă, nu atestă o asemenea cantitate de lucrări. Probabil era adevărat, iar multe dintre partituri s-au pierdut în negura vremilor. Pentru posteritate au rămas trei cicluri de cantate, după unii chiar patru, încă vreo câteva ce nu pot completa un alt ciclu, și doar 2 opusuri ample de tipul patimilor. Am parcurs deja istoria celor după Ioan. Anul 1727 notează nașterea celui de-al doilea...

 

Astfel, în acest al patrulea an vine cu noua sa partitură, un gigant vocal-orchestral considerat ulterior “Cel mai bogat și mai nobil exemplu de creație muzical-devoțională care există” - după definiția lui Hubert Parry, dar și profund umană, una dintre capodoperele dramatice monumentale înainte de Inelul Niebelungilor al lui Wagner” .

 

... Matthaeus Passion este caracterizat de Peter Williams ca particular prin gama largă de tonalități, stiluri de notare, genuri, timbruri și volume... Textul i-a fost organizat lui Sebastian de Picander, libretistul cu care mai colaborase timid înainte, dar care va deveni o constantă în activitatea lui ulterioară. Împreună vor gândi colosul muzical în două mari părți, acoperind evenimentele luate în calcul pentru dramaturgia lucrării. Ele trebuiau împărțite spre a se cânta înainte și după slujba propriu-zisă de vecernie din Vinerea Mare.

 

... Michael Boyd vede în desfășurarea oratoriului patru niveluri: cel dramatic, narativ este reprezentat de coruri (însemnând mulțimile), recitativele diferitelor personaje dar mai ales ale Evanghelistului, totul având la bază texte din Evanghelie.

 

... Un alt palier al expresivității acestei muzici este găsit de Michael Boyd în sentimentul devoțional, ilustrat de imnurile cunoscute ale coralelor. Pentru aceasta, Sebastian le armonizează în chip particular, deși unele dintre ele în starea lor originară pot fi recunoscute și astăzi ca modele în genul lor. Putem presupune că și congregația cânta împreună cu ansamblul? Interesant devine totul atunci când Sebastian nu mai ține cont de vechile modele pe care chiar el și le însușise și combină corale cu arii pe același spațiu conferind o dinamică specială desfășurării...

Veronica Zbarcea