ACUM:
7.00
Allegro... de weekend
Un matinal clasic, într-un tempo vivace.
Urmează: 9.50 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.
Apoi: 9.55 Info buletin muzical Știrile muzicale ale zilei

Arhivă : Se întâmplă la Radio România Înapoi

Luări de poziție interne și internaționale față de propunerea legislativă de eliminare a taxei radio-tv

Bookmark and Share
Publicat: luni, 24 Octombrie 2016 , ora 12.31

Propunerea legislativă privind eliminarea unor taxe precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Legea 570/2016), care conține și eliminarea taxei radio-tv, aprobată de plenul Senatului României și aflată în procedură de urgență de aprobare în Camera Deputaților (cameră decizională), a stârnit numeroase comentarii și luări de poziție la nivel intern și internațional.

Vă transmitem aceste luări de poziție, cu precizarea că documentul atașat a fost transmis, în cursul acestei dimineți, către autoritățile statului român.


Ingrid Deltenre, Directorul General al
Uniunii Europene de Radio si Televiziune (EBU): 'Taxa radio-tv este un element esențial în asigurarea independenței serviciilor publice de media'.

"Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea în legătură cu propunerea de anulare a taxei radio-tv, ca parte a unei propuneri mai ample de eliminare a taxelor plătite de cetățenii români, înaintea alegerilor ce vor urma.

Taxele radio-tv, precum și alte contribuții asemănătoare plătite de cetățeni, sunt astăzi nu doar cea mai stabilă și predictibilă, cât și cea mai răspândită și importantă sursă de finanțare a serviciilor publice de media din Europa. În 2015, taxele radio tv au reprezentat două treimi din volumul total al veniturilor obținute de serviciile publice de media afiliate la EBU.

Taxele radio-tv pot deveni mai transparente, adaptabile, capabile să răspundă exigențelor viitorului și acceptate de societate. Un asemenea sistem are avantajul de a crea o legătură directă între radiodifuzor și public, responsabilizând și mai mult radiodifuzorul în fața publicului pe care îl servește. Mai mult decât atât, ele reprezintă un element esențial în asigurarea independenței serviciilor publice de media, în fața presiunilor exercitate de factori de putere politici și economici. În schimb, finanțarea directă de la bugetul statului este adesea greu de asigurat în momente de austeritate și expune radiodifuzorii publici unor eventuale ingerințe și presiuni politice. După cum ne-a demonstrat experiența altor țări, este foarte greu să introduci o taxă radio tv, după ce aceasta a fost eliminată.

De aceea, vă lansăm apelul de a nu face acest pas iremediabil, care poate distruge sistemul public de servicii radio și televiziune din România."


EBU concerned by proposals to abolish the licence fee in Romania

The EBU is deeply concerned by the proposal to abolish the licence fee in Romania. The proposal is part of a broader plan to reduce taxes ahead of the upcoming elections.

The EBU believes removing stable funding from TVR and Radio Romania would seriously endanger public service media (PSM) in the country and expose it to political pressure. It has written to the Romanian Parliament and Prime Minister to express its concern.

Public service television in Romania has faced many challenges in relation to governance and funding recently and is already in a perilous state.

Broadcasting fees and similar contributions by citizens are not only the most stable sources of funding for PSM, but also the most widespread across Europe. In 2015, the licence fee contributed two thirds of all income for public service media among the EBU membership. As a recent EBU report demonstrated (LINK), broadcasting fees are the most transparent and adaptable source of PSM funding. It establishes a direct link between broadcasters and the public, making them more accountable to the audience they serve. Radio Romania has proved to be a very successful example of this.

The licence fee is also the key element in safeguarding the independence of PSM from political and economic pressure. Direct State funding for PSM is notoriously unstable and difficult to secure in times of austerity. It also exposes public service broadcasters to potential political interference.

EBU Director General Ingrid Deltenre said: "We appeal to the Romanian Parliament not to take such an irredeemable step which risks destroying the fabric of PSM in the country.

"PSM funding in Romania is in urgent need of reform but that should be done in line with European standards and the EBU is already working with TVR on a peer to peer review to support its growth."

The Romanian bill has already passed through the Senate and will be presented to Parliament next week.

Preluare site-ul oficial EBU

Javad Motaghi, Secretarul General al Uniunii de Radio și Televiziune Asia-Pacific - ABU: "Radioul și Televiziunea publice trebuie finanțate prin taxă"

21.06.2016

Finanțarea prin taxă a radioului și televiziunii publice corespunde rolului fundamental al acestor servicii de a promova educația și cultura și de a informa corect, susține secretarul general al Uniunii de Radio și Televiziune Asia-Pacific, Javad Motaghi.

El a pledat pentru menținerea acestui mecanism, subliniind că schimbarea lui nu poate decât să afecteze independența și imparțialitatea audiovizualului public.

"Serviciile publice de radio și televiziune au un rol bine definit în orice societate, acela de a promova educația, cultura și de a informa. Radioul public, televiziunea publică sunt menite să servească întreaga populație, să se dedice moștenirii naționale, interesului național.

Audiovizualul public trebuie să fie finanțat, condus, controlat direct de către public, pentru a-l putea servi mai bine" a spus el.


Graham Ellis, Director BBC: "Abonamentul, absolut esențial pentru independența BBC"

21.10.2016

Graham Ellis, director BBC, avertizează că plata unei taxe radio-tv este deopotrivă garanția independenței serviciilor publice de profil și a democrației.

El apreciază că prin actualul abonament pe care îl achită, publicul se asigură că primește o informație corectă. În consecință, și încrederea ascultătorilor este mai mare decât în alte posturi comerciale, mai spune Graham Ellis.

Graham Ellis: Realitatea este că abonamentul se dovedește absolut esențial pentru independența BBC, pentru că, o dată stabilit, acesta îi permite radioului să fie independent deopotrivă față de guvernări și presiunea concurenței.

Altfel spus, putem să ne facem treaba cu conștiința curată, fără să ne gândim ce cred politicienii. Această independență sprijină democrația, pentru că avem un electorat informat independent și, poate ce e mai important, se reflectă în încrederea poporului britanic în noi, pentru că BBC rămâne, categoric, cea mai credibilă organizație în Regatul Unit.


Hervé de Haro, Vicepreședinte COPEAM - Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean: "Este esențial să fim finanțați din taxa publică"

21.10.2016

"Contribuabilul trebuie să fie cel care-și aduce contribuția la dezvoltarea serviciilor publice, declară Hervé de Haro, vicepreședintele COPEAM - Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean și președinte al Comisiei Radio a acestui organism.

El pledează pentru menținerea taxei radio, într-o declarație pe care a acordat-o Radio România.

Hervé de Haro: Aș dori să-mi aduc întregul sprijin comunității radioului public românesc. Este esențial pentru noi toți să continuăm să fim finanțați din taxa publică. Mai întâi pentru că este important să fie contribuabilul cel care-și aduce direct contribuția la serviciul public.

Contribuabil, contribuție sunt cuvinte pline de sens. Serviciul public înseamnă deschiderea spiritului, să aduci cultura în casele oamenilor, să-ți permiți să mergi pe drumuri neexplorate pentru că nu suntem legați de constrângeri materiale".


Claudio Cappon, Secretarul General al COPEAM - Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean: "Taxa radio-tv reprezintă cea mai corectă formă de finanțare a serviciilor publice de radio și televiziune"

20.10.2016

Această taxă este considerată, inclusiv la nivelul asociațiilor europene, drept forma cea mai corectă și autonomă de finanțare a radiourilor și televiziunilor publice. Nu întâmplător doresc să amintesc aici că BBC, alături de serviciile publice din Germania, Italia, așadar din țările cele mai mari din Europa, aplică sistemul taxei. Eliminarea acesteia prezintă două riscuri foarte grave. În primul rând independența, pentru că ajung să depindă evident de decizii politice, care dintr-un moment în altul pot comporta o incertitudine în planificarea activității. Celălalt risc este cel al reducerii finanțării, deci al pauperizării serviciului public, care în orice moment se poate afla sub amenințarea diminuării fondurilor primite de la bugetul statului. Orice aspect care slăbește serviciile publice naționale din diferite țări, inclusiv membri ai COPEAM, dar mă gândesc și la cele care fac parte din asociații mai mari, precum EBU, Uniunea Europeană de Radioteleviziune, reprezintă un risc și pentru aceste asociații internaționale. Noi ne dorim, sigur, cu deplina considerație pentru autonomia politică din România, ca deciziile care vor fi luate să respecte misiunea serviciului public, precum și necesitatea finanțărilor adecvate, potrivit protocolului de la Amsterdam al UE, conform căruia misiunea serviciului public trebuie să beneficieze de o finanțare adecvată. În lipsa unei astfel de finanțări adecvate este amenințată și supusă riscului independența misiunii însăși a serviciului public.

Eliminarea taxei ar crea probleme în relația cu publicul în propria activitate, dar și în cooperarea internațională, așa cum este cea desfășurată în cadrul COPEAM din care Radio România face parte și în cadrul căreia joacă un rol extrem de activ. Reuniunea comitetului director al organizației noastre a avut loc la București chiar acum câteva zile. Dat fiind că Mediterana reprezintă un concept extins, unul dintre obiectivele COPEAM este acela de a-și dezvolta proiectele în zona Balcanilor și a Mării Negre, iar Radio România ar fi cu siguranță pentru noi un punct de referință absolut indispensabil. Așa încât ne dorim ca acest tip de riscuri să nu se materializeze și să nu afecteze Radio România.


Richard Burnley, Director Juridic EBU: "Finanțarea Radioului și Televiziunii de la buget - cea mai rea soluție posibilă"

19.06.2016

Sunt foarte îngrijorat să aud ce se întâmplă. Abonamentul radio-tv nu este o taxă, este contribuția foarte importantă a societății la finanțarea serviciilor publice de Radio și Televiziune.

Încercarea de eliminare a acestui abonament creează mari îngrijorări, pentru că unele practici de până acum ne arată că cea mai bună soluție pentru finanțarea Radioului și Televiziunii Publice este abonamentul.

În acest fel, cele două servicii sunt pe deplin independente și se creează o relație cu publicul, care este proprietarul acestor două media.

Finanțarea de la bugetul de stat este cea mai proastă soluție cu putință.

În Europa, în doar câteva țări avem acest sistem de finanțare extrem de politizat, în care toată puterea e în mâna politicului și, în momentul în care se schimbă puterea, ei pot tăia din buget, ceea ce dă toată activitatea peste cap.

Asemenea lucruri s-au întâmplat deja în Europa, de aceea cer Parlamentului să își reconsidere poziția".


Marini Sinibaldi, Directorul Radio 3 RAI: "
Serviciul public finanțat prin taxă constituie un lucru decisiv pentru democrație"

Comportă un risc foarte grav pentru sistemul mass-media, dar eu cred că și pentru democrația unei țări întregi, deoarece prin intermediul taxei, publicul este într-un fel proprietar al mijloacelor de comunicare din serviciul public și tot prin această taxă își exercită atât un drept, cât și o datorie.

Datoria este aceea de a susține informația independentă și neutră pe care trebuie să o garanteze un serviciu public, alături de alte forme de informare diverse, care abundă astăzi în Italia, la fel ca și în România, care aparțin legitim unor partide, grupuri sociale și generații diverse sau unor situații economice și geografice diferite.

Publicul are dreptul la un loc de întâlnire al tuturor, un loc în care se pot confrunta idei, generații, societăți. Tocmai din aceste motive, existența serviciului public finanțat de taxă constituie ceva decisiv pentru democrație, pentru că democrația are nevoie de mijloace de informare diferite, de exprimarea tuturor părților, partidelor, capacităților tehnologice. Este nevoie așadar de un loc în care toate aceste diferențe se pot întâlni și confrunta. Acel loc, în România, la fel ca și în Italia și în întreaga Europă, este serviciul public. Și pentru a fi liber, acest serviciu public trebuie să fie finanțat de cetățeni.


Giacomo Ghisani, Radio Vaticana: "Taxa radio-tv reflectă un acord între comunitate, stat și serviciile publice"

21.10.2016

Cred că trebuie să pornim de la următoarea întrebare: care este misiunea serviciului public de radio și televiziune? Cred că răspunsul la această întrebare constă în contribuția la dezvoltarea și evoluția pozitivă a societății și a comunităților noastre sub aspect cultural de comunicare și, dacă vreți, de cunoaștere și aprofundare. Abonamentul funcționează pentru acest tip de serviciu, un serviciu public în slujba binelului comunității. Dacă dispare acest element care îi permite o programare și o planificare, apare o problemă în posibilitatea și capacitatea societăților de radio și televiziune de a-și îndeplini misiunea pentru care au fost instituite.


Fiica inventatorului radioului Guglielmo Marconi, Prințesa Elettra Marconi:"Radioul Public aparține cetățenilor"

20.10.2016

Prințesa Elettra Marconi, fiica inventatorului radioului, Guglielmo Marconi, consideră că un post național de radio trebuie să aparțină publicului și cetățenilor.

Într-un interviu acordat corespondentului RRA în Italia, Elena Postelnicu, ea a vorbit despre importanța libertății de exprimare și a adevărului care trebuie să ajungă la ascultători.

"Este foarte important să aparțină publicului, cetățenilor, așa poate să fie și independent, pentru că radio trebuie să fie liber. Eu plătesc pentru un astfel de radio. Cetățeanul vrea să cunoscă adevărul, jurnaliștii trebuie să fie echilibrați, imparțiali, a spus Elettra Marconi.


Peter Leonhardt Braun, fondatorul Concursului Prix Europa, Berlin

Avem parte în ultimul timp de acest fenomen prin care guvernele încearcă să aibă tot mai multă influență, atât în radio, cât și în televiziune, în toată Europa.

Câteodată pe căi subtile, câteodată prin modalități radicale și cred că ar trebui să existe mai mulltă grijă la nivel european, mai multă atenție, nu doar să fie acceptată această situație, ci ar trebui să se facă ceva împotriva ei.

Eu cred că ar trebui să fie o platforma internațională care să spună: "Opriți asta", într-un mod activ.


Roberto Suárez Candel, șeful Media Inteligence Service (MIS) din cadrul EBU: "Taxa stabilește o legatură directă între radiodifuzor și publicul său"

Într-un nou raport al Media Intelligence Service (MIS), se constată că taxa este modalitatea cea mai stabilă, transparentă și adaptabilă pentru finanțarea posturilor publice. Iar pentru cetățeni este mult mai convenabilă, orice abonament la televiziunile cu plată costând circa 137 euro pe an.

Luând în calcul inflația, se poate afirma că taxele radio și TV au crescut doar cu 1,5% în decursul ultimilor șase ani (2010-2015) în țările membre EBU, dar, de fapt, s-au micșorat cu 3,9% în statele UE. În ultimii ani, taxele au fost adaptate în mai multe țări pentru a se ține cont de noile modalități de consum ale televiziunii și radioului. Din septembrie 2016, de exemplu, taxa din Marea Britanie acoperă nu doar televiziunea în direct, ci și programele ce pot fi vizionate la BBC iPlayer. Italia și-a reformat taxele radio și TV pentru a lupta contra fraudei de 31%, gospodăriile păltind în prezent respectivele taxe împreună cu factura de gaz și electricitate, deși taxa se bazează în continuare pe posesia unui televizor și doar computerele dotate cu tuner sunt taxate.

Nivelul taxei este corelat cu performanțele radiourilor și televiziunilor publice. Raportul arată că în țările cu un tarif mai mare, radiodifuzorul public are tendința să acopere o parte mai mare din piață. Pe de alta parte, în țările în care posturile publice sunt de bună calitate, se observă un mai mare randament al încasării taxei, ceea ce sugerează faptul că taxa este legată direct de sprijinul publicului față de respectivul radiodifuzor.

Roberto Suárez Candel, șeful MIS din cadrul EBU, declara că Taxa stabilește o legatură directă între radiodifuzor și publicul său, ceea ce face ca respectivul să devină mai responsabil față de acesta. Posturile publice ar trebui să conștientizeze această corelare, să comunice mult mai activ cu cetățenii pentru a-i determina să plătească taxele, demonstrând în permanență, prin conținuturile furnizate, prin importanța și impactul lor, că au o contribuție esențială în societate.


Louis Heinzman, Director în cadrul Radioului Public Olandez: "Trecerea de la finanțarea independentă din taxa radio-tv la cea de la bugetul de stat trebuie evitată"

20.10.2016

Trecerea de la finanțarea independentă din taxa radio-tv la cea de la bugetul de stat trebuie evitată cu orice preț, întrucât aceasta va avea consecințe și asupra conținutului programelor Radioului și Televiziunii publice - atrage atenția Louis Heinzman, director in cadrul Radioului public olandez.

Într-un interviu acordat Radio România Actualități, el a vorbit despre consecințele pe care eliminarea taxei le-a avut, din 2000 încoace, asupra instituțiilor publice de radio și televiziune din Olanda.

Louis Heinzman: Guvernul a promis că banii vor fi aceeași, că vom primi aceeași sumă ca și în 1999, și că ea va fi indexată an de an, în raport cu rata inflației. Dar ce s-a întâmplat în realitate? Aproape toate guvernele, începând din acea perioadă - mai precis opt guverne, cu o singură excepție - ne-au dat bani mai puțini. Deci, prima consecință a fost că ni s-au diminuat cu un sfert veniturile; și ea este legată de al doilea efect, care se referă la conținutul programelor. Spre exemplu, latura de divertisment a fost eliminată din misiunea noastră.

Dacă nu ești finanțat printr-un mecanism separat, cum este cel de abonament, ești plătit de la bugetul general de stat, la un loc cu domenii prioritare precum educația și sănătatea. În concluzie, banii mai puțini au afectat și conținutul programelor, iar noi credem că aceasta este o evoluție foarte periculoasă.

Louis Heinzman: odată eliminată taxa pentru serviciile publice de radio și televiziune, aceasta nu va mai putea fi redobândită. În această situație, nevoia de a găsi un mecanism de finanțare independent de influența politicului și a statului trebuie să fie puternic susținută și argumentată.


Dennis Nowlan, Head of Management, BBC 3 si BBC 4 Radio: "Taxa radio-tv ne-a făcut pe noi cu adevărat liberi".

Bineînțeles că sunt diferite forme pentru a finanța massmedia, multe căi diferite pentru a finanța serviciul public de presă.

BBC este finanțat de o taxă de peste 90 ani, ce s-a dovedit a fi garanția noastră de independență.

Este ce ne-a făcut pe noi cu adevărat liberi față de presiunea guvernului, față de presiunea comercială față de suspiciunile unor asemenea presiuni. Astfel încât publicul poate avea încredere în noi că ii reprezentăm pe ei primii, că punem ascultătorii pe primul loc.


Vincent Lemaire, Directorul programului France Culture, Radio France.

Radio France este o societate de radio publică finanțată prin taxa audiovizuală (redevance audiovisuelle),la fel cum este și grupul de televiziune publică din Franța. Toți suntem finanțați în acest mod.

Pentru noi este extrem de importantă păstrarea acestei modalități din două motive principale. Ne asigură stabilitatea financiară a instituției ce ne permite să lucrăm într-un mediu ce poate deveni periculos într-un context mediatic dificil; apoi este modul de finanțare care ne garantează independența. Pe deasupra, este un sistem de finanțare care garantează legătura publicului cu instituțiile audivizualului public.

Altfel spus, este foarte important pentru noi să știm că publicul este finanțatorul nostru direct.

Aceasta este o legătură foarte puternică, ce ne unește cu publicul, așa cum pentru televiziunea publică este legată de telespectatori. Este o legătură care ne angajează față de public, atunci când acesta este cel care plătește. Și suntem foarte dedicați acestei cauze.


Federația Internațională a Jurnaliștilor (FIJ) și Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ) fac apel către autorități să nu elimine taxa radio-tv

21.10.2016

Federația Internațională și cea Europeană a Jurnaliștilor cer Parlamentului de la București să nu elimine taxele Radio-TV.

Organizațiile atrag atenția că renunțarea la ele va duce la creșterea dependenței de factorul politic a posturilor publice de Radio și Televiziune.

Într-un comunicat al federației, preluat și de Platforma pentru Protecția Jurnalismului a Consiliului Europei, se mai arată că valoarea actuală a taxei TV în România este de 0.8 euro pe lună, iar cea pentru Radio de 0,6 euro, fiind cele mai scăzute din Europa.

Potrivit unui studiu efectuat recent de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, sistemul taxelor radio-TV este cel mai stabil și transparent mod de a finanța organizațiile media publice.


Alertă pe platforma online a Consiliului Europei în cazul demersurilor eliminării taxei radio-tv în România

În cadrul unei noi alerte publicate pe Platforma online a Consiliului Europei, pentru protejarea jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, organizațiile EFJ/IFJ, AEJ și Index on Censorship au cerut membrilor Parlamentului României să respingă un proiect de lege vizând abolirea sistemului de taxă pentru licența de emisie, care susține sistemul public de radio și televiziune.

Textul Alertei de pe Platforma ce promovează protejarea jurnalismului și siguranța jurnaliștilor este următorul:

"Pe 17 octombrie 2016, Senatul României a adoptat un proiect de lege vizând eliminarea taxei lunare pentru licența de emisie radio-tv și introducerea finanțării directe de la bugetul de stat a serviciilor publice mass-media . Propunerea, inițiată de liderul social-democrat Liviu Dragnea, survine cu câteva săptămâni înainte de alegerile generale. Măsura, ce are o mare importanță pentru viitorul televiziunii și radioului public din România, a fost inclusă într-un proiect de lege ce propune eliminarea a 102 taxe non-fiscale. Proiectul de lege este discutat, acum, în Camera Deputaților.

"Federația Română pentru Cultură, Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch și Convenția Organizațiilor de Media solicită membrilor parlamentului să respingă proiectul de lege, care ar mări dependența politică a posturilor publice de radio și televiziune. Organizațiile jurnaliștilor din România insistă asupra faptului că taxele pe licența de emisie reprezintă cea mai bună cale de a garanta independența editorială a serviciului public de presă, reducând riscul imixtiunii politice.

"Taxa reprezintă 67,56% din veniturile televiziunii publice și 49%, pentru radioul public. Actuala valoare a taxei tv este de 0,8 euro/lună, cea mai scăzută din Europa, iar taxa radio este de 0,6 euro/lună. În urma unui studiu recent al Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), sistemul taxei pe licența de emisie s-a dovedit a fi cel mai stabil, transparent și adaptabil mod de a finanța serviciile publice mass-media".


Poziția CA al SRR față de propunerea de eliminare a taxei radio-tv

19.10.2016

În ședința de astăzi, 19 octombrie 2016, membrii Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune au analizat impactul "Propunerii legislative privind eliminarea unor taxe precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative" (Legea 570/2016).

Membrii Consiliului de Administrație, desemnați și votați de Parlamentul României, reprezentând partidele parlamentare, Președinția României, Guvernul și salariații Societății Române de Radiodifuziune, au hotărât în unanimitate elaborarea unui document care exprimă poziția acestora față de eliminarea taxei radio-tv prin propunerea legislativă menționată.

Documentul a fost transmis către Președinția României, Parlament, Guvern, partidele politice, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Național al Audiovizualului, ambasadele țărilor Uniunii Europene și SUA și Academia Română.

Referitor la inițiativa legislativă privind eliminarea unor taxe precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care se propune și modificarea articolelor 40 și 41 din Legea nr.41/1994 , privind organizarea ș i funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările ș i completările ulterioare, astfel încât taxa pentru serviciul public de radiodifuziune să fie eliminată, vă comunicăm faptul că Societatea Română de Radiodifuziune NU susține adoptarea acestei propuneri legislative pentru următoarele considerente:

Proiectul de lege privind eliminarea unor taxe precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative poate avea impactul social dorit numai în situația în care, fiecare caz în parte, va fi analizat tocmai în ceea ce privește consecințele sociale pe termen mediu și lung.

Din expunerea de motive a proiectului de lege rezultă că scopul eliminării celor peste 100 de taxe este "reducerea timpilor petrecuți la cozi, în fața ghișeelor, pentru plata acestora, dar și eficientizarea activității instituțiilor publice pentru simplificarea și fluidizarea proceselor interne".

Este foarte ușor de observat că eliminarea taxei radio-tv deși nu răspunde realizării dezideratului pentru care a fost inițiată propunerea legislativă, modifică radical existența autonomă și independentă a serviciilor publice de media.

Inainte de a ne pronunța pe oportunitatea acestei măsuri trebuie arătat că menirea de serviciu public de interes național al Societății Române de Radiodifuziune, așa cum este stabilită de lege, trebuie privită nu numai în ceea ce privește prima dimensiune, respectiv prestarea pentru public ci și cu privire la contribuția publicului la existența acestui serviciu.

Taxa pentru serviciul public de radiodifuziune este principala sursă de finanțare a Societății Române de Radiodifuziune și este plătită de către cetățenii României fără întrerupere de la înființare din 1928 până în prezent, indiferent de regimurile care s-au succedat.

Valoarea acestei taxe (2,5 lei / familie lunar), este cea mai scăzută din Europa - cca 7 euro pe an, fiind de 4-5 ori mai mică decât cele din Serbia, Polonia, Grecia, Slovacia și 8 ori mai mică decât cea din Cehia.

Menționăm că majoritatea serviciilor publice de media din Europa sunt finanțate prin plata unor taxe/contribuții ale cetățenilor, iar în țările în care nu există această plată, independența editorială este afectată. Dintre cele mai reprezentative țări care au înțeles că această modalitate de finanțare asigură informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes public sunt : Marea Britanie, Germania, Norvegia, Danemarca, Suedia, Elveția, Austria, Italia, Belgia, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Portugalia, etc.

La nivelul anului 2015, veniturile din taxa pentru serviciul public de radiodifuziune au fost de 207 mil lei, reprezentând 48% din totalul veniturilor societății. Celelalte venituri proprii (publicitate, sponsorizări, concerte, Gaudeamus, prestații, etc.) au însumat aproximativ 24 mil lei, reprezentând cca. 6% din total venituri. Restul veniturilor de 196 mil lei au fost constituite din alocații de la bugetul de stat, destinate plății serviciilor de transmitere a semnalului radio și respectiv, funcționării Direcției Formații Muzicale, Departamentului Radio România Internațional și Radio România Chișinău.

În contextul celor de mai sus, în cazul în care se anulează taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, efortul financiar suplimentar suportat de bugetul de stat pentru finanțarea Societății Române de Radiodifuziune ar fi de minimum 210 mil lei anual, neluând în calcul cheltuielile de capital, necesare pentru finanțarea investițiilor SRR, estimate la cca 15 mil lei anual.

Nu se poate ignora faptul că taxa radio are ca scop finanțarea activității Radioului Public, ca serviciu public autonom de interes național, independent editorial, astfel că nu putem fi de acord cu cele consemnate în expunerea de motive, referitor la faptul că veniturile vor fi asigurate de la bugetul de stat în numele transparenței și al eficientizării.

Eliminarea taxei radio și tv nu este în spiritul Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 care statuează că "Serviciile mass-media audiovizuale sunt în egală măsură servicii culturale și servicii economice. Importanța lor crescândă pentru societăți, pentru democrație - în special prin asigurarea libertății de informare, a diversității de opinie și a pluralismului în mass-media -, pentru educație și cultură justifică aplicarea unor norme specifice pentru aceste servicii."

În acest context, apreciem că este insuficient fundamentată eliminarea acestei "taxe" numai pe aceste două motive, care în cazul Radioului public nici nu sunt relevante, deoarece se omit cateva chestiuni esențiale:

• nu se face nicio precizare care va fi regimul juridic al Societății Române de Radiodifuziune, și așa definit precar, în condițiile în care finanțarea se va face de la buget;

• nu se face o estimare a sumelor pe care Guvernul României urmează să le aloce prin legea bugetară în raport cu cheltuielile actuale pe care SRR le face pentru a se menține pe piața media pentru ascultătorii săi, fără să mai punem în discuție necesitatea continuă de dezvoltare;

• care este impactul editorial al unei asemenea subordonări financiare și în ce măsură s-ar mai putea vorbi de independența editorială în aceste condiții.

O modificare de o asemenea anvergură pentru SRR și SRTv are implicații majore de concept asupra întregului act normativ, presupune o schimbare totală de paradigmă astfel că apreciem ca insuficientă corecția adusă numai art. 40 și 41 din Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că mijloacele de informare în masă rămân un instrument de influență politică și există un risc considerabil în ceea ce privește capacitatea acestora de a-și mai îndeplini misiunea publică de educație, cultură, informare, diversitate de opinie, atât de necesară în piața audiovizuală, dat fiind faptul că societățile private de media sunt motivate în mod predominant de profitul financiar.

Societatea Română de Radiodifuziune trebuie să rămână independentă editorial și financiar, indiferent de partidele aflate la putere și care ne guvernează, taxa radio fiind legătura esențială între cetățeanul plătitor și serviciul public de radio prestat în numele lui și pentru el.

Trecerea finanțării la bugetul de stat transformă postul public de radio într-un post guvernamental, în acest mod Societatea Română de Radiodifuziune pierzându-și autonomia și independența, precum și credibilitatea în exercitarea misiunii sale publice în beneficiul cetățenilor.

Modificarea art. 40 și 41 ale Legii nr. 41/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, servește exclusiv anulării unor taxe, dar creează multiple probleme juridice, organizatorice, economice și sociale fiind insuficientă pentru ca SRR și SRTv să funcționeze fără sincope, cu un statut juridic clar.

Potrivit dispozițiilor art. 1, art. 2 și art. 8 din Legea nr. 41/1994, republicată, Societatea Română de Radiodifuziune este un serviciu public autonom de interes național, independent editorial care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, autonomia și independența editorială ale acesteia fiind garantate prin lege și ocrotite de orice ingerințe ale autorităților publice, precum și de influențele oricăror partide, formațiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale și economice sau grupuri de presiune.

Este cert că, prin folosirea sintagmei "entitate autonomă", legiuitorul a dorit să reglementeze independența și autonomia administrării Societății Române de Radiodifuziune în acord cu prevederile art. 31 alin. (5) din Constituție, cu consecințe în privința funcționării editoriale și economice după propriile norme prin care să-și poată îndeplini obligația de a asigura, prin întreaga activitate, "pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum și informarea corectă a opiniei publice".

Autonomia și independența editorială a Societății Române de Radiodifuziune nu reprezintă însă un concept limitat la activitatea editorială, ci, reglementarea acoperă și aspectele organizaționale, financiare și de management.

De aceea, legiuitorul a prevăzut la art. 40 din Legea nr.41/1994 că veniturile proprii ale Societății Române de Radiodifuziune provin în principal din taxa radio, care a fost instituită ca o garanție a autonomiei activității Societății Române de Radiodifuziune din toate punctele de vedere, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională ori de câte ori s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea taxei radio-tv.

În acest sens, prin Decizia nr. 159/2004 a Curții Constituționale se arată că "Autonomia acestor servicii determină informarea corectă a persoanelor asupra problemelor de interes public și asigură un cadru organizat pentru exercitarea libertății de opinie, libertății de a primi și comunica informații ori idei, fără amestecul autorităților publice."

Art. 40 din Legea nr. 41/1994 face parte din capitolul IV - "Activitatea financiară" care cuprinde reguli de organizare în ceea ce privește patrimoniul și resursele financiare ale serviciilor publice de radio și de televiziune, administrarea și gestionarea acestora. Având în vedere că dispozițiile art. 31 alin. (5) din Constituție consacră garanția constituțională a autonomiei serviciilor publice menționate, se impune, cu necesitate, ca organizarea lor să fie astfel reglementată prin lege organică, încât să le asigure autonomia funcțională.

Prin urmare, numai prin menținerea dispozițiilor actuale ale legii care reglementează pentru serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune plata unei taxe poate fi asigurată autonomia financiară, ca premisă a organizării lor autonome.

În concluzie, nu suntem de acord cu propunerea legislativă privind eliminarea taxei radio, care odată aplicată va avea rapid ca urmare scăderea calități actului editorial în detrimentul cetățenilor români, aducerea la zero a celor două instituții media publice, încetarea existenței noastre cu satisfacția minoră a unei transparențe și eficiențe la nivel declarativ.

Se știe de când lumea că "cine plătește muzica o și comandă"! Vă rugăm, nu anulați singura legătură între publicul beneficiar și serviciul public de radio.

Cu deosebit respect,

În numele Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune

Ovidiu MICULESCU

Președinte


Anca Dragu, Ministrul Finanțelor Publice: "Eliminarea Taxei Radio-TV îi va costa dublu pe români"

Anca Dragu, Ministrul Finanțelor Publice, avertizează din nou că impactul bugetar al eliminării de la 1 ianuarie 2017 a celor 102 taxe nefiscale, așa cum propune liderul PSD Liviu Dragnea, este ÎN REALITATE de 1,6 miliarde de lei, adică DUBLU față de estimarea inițială.

Anca Dragu a insistat și că deficitul bugetar de anul viitor nu trebuie să depășească 3 la sută din PIB.

"Nu cred că cineva va aproba un buget cu o depășire a plafonului.

Trebuie discutat în contextul elaborării bugetului pe 2017, dar vreau să precizez faptul că aceste taxe nu au legătură cu Codul Fiscal; toate sunt taxe prevăzute în alte legi speciale. Numai taxa pentru eliberarea cazierului fiscal are legătură cu Codul nostru Fiscal, dar acesta a fost deja eliminat încă din 2015".


Kelemen Hunor, Președintele UDMR: "Taxa radio - tv trebuie să rămână"

Taxa radio - tv nu poate fi eliminată fără a rediscuta filosofia după care funcționează servicile publice de radio și televiziune, afirmă președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Taxa radio - tv trebuie să rămână. Nu cred că, pentru serviciile publice de radio și televiziune, în acest moment, fără să discuți filosofia de funcționare a celor două servicii publice, fără să schimbi legea de funcționare a celor două servicii, poți să elimini taxele și să spui că a doua zi finanțezi de la bugetul de stat. Dincolo de faptul că va pune în dificultate și misiunea serviciului public, va însemna și un efort bugetar mult mai mare.


Scrisoare deschisă a foștilor președinți ai TVR și SRR

20.10.2016

Scrisoare deschisă

Ne adresăm Dumneavoastră pentru a vă invita să regândim împreună propunerea parlamentară de a desființa taxa radio - tv. Această inițiativă parlamentară este deosebit de periculoasă pentru democrația României și din această cauză și inițiativă noastră este, din câte știm, fără precedent.

Niciodată, noi, foști Președinți și directori generali ai Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune nu am mai colaborat într-un demers public pentru salvarea instituțiilor pe care le-am slujit după ce am jurat pe Constituția României și pe Biblie.

Radioul public și televiziunea publică din tările europene, potrivit documentelor de la Maastricht, sunt servicii publice de interes național. De aceea, desființarea taxei radio-tv și finanțarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune de la bugetul statului reprezintă un atentat la însăși democrația românească.

Cum poate să existe independență editorială atunci când guvernul finanțează aceste două instituții? Europa cunoaște câteva exemple de intervenție brutală a guvernelor în activitatea serviciilor publice de radio și televiziune.

Aceste exemple reprezintă o abdicare de la principiile Uniunii Europene și ale democrației în general. Îngăduiți-ne să vă reamintim că părinții fondatori ai radioului public, în anul 1928, au propus Parlamentului Romaniei, Regelui și societății românesti introducerea abonamentului radio.

Abonamentul radio a fost menținut de toate regimurile politice de până acum, adăugându-se din 1956 și abonamentul tv. Abonamentul radio - tv este dovada contractuală că acționarii Televiziunii și ai Radioului publice sunt cetățenii, garanții valorilor care ne reprezintă ca națiune.

Vă invităm să susținem împreună diversitatea de opinie, să respectăm diversitatea etnică și religioasă, să respectăm și să cultivăm educația, știința și cultura, să susținem cercetările științifice avansate, aflate la limita cunoașterii umane, pentru poziționarea țării noastre printre statele care au un viitor, să dăm o șansă de reușită tinerilor țării noastre, să asigurăm liberul acces la informare, să susținem mediul antreprenorial care reprezintă motorul existenței noastre, să ne respectăm seniorii și copii, să ne ocupăm împreună de starea de sănătate a națiunii noastre și să asigurăm o promptă și corectă informare a populației în caz de dezastre.

Toate aceastea reprezintă misiunea serviciului public de radio și de televiziune. Vreți să renunțăm la această misiune?

Noi, cei care am semnat acest document, reprezentăm tendințe politice, etnice, religioase, culturale diferite. Avem meserii diferite. Ne unește un singur lucru - față de multe altele care ne despart și pentru care nu ne-am unit până acum: Preocuparea ca Serviciul Public de Radio și Serviciul Public de Televiziune să rămână Servicii Publice și să nu devină instituții guvernamentale supuse ingerințelor politice.

Dacă cele două instituții vor deveni bugetare abuzurile politicului nu vor mai putea fi oprite de către nimeni.

Stăm la dispoziția tuturor celor care doresc să reanalizeze oportunitatea inițiativei parlamentare referitoare la abonamentul radio - tv. Asigurăm societatea românească de întreaga noastră considerație și de dorința de a ajunge împreună la o soluție care să ne reunească.

De acord, susțin și semnez,

Societatea Română de Radiodifuziune Societatea Română de Televiziune

Prof. univ. dr. Tudor CĂTINEANU Academician Răzvan THEODORESCU

Nora REBREANU Stere GULEA

Dragoș ȘEULEANU Cristian HADJI CULEA

Maria ȚOGHINĂ Tudor GIURGIU

Andras Istvan DEMETER Claudiu SĂFTOIU

Alexandru LAZESCU

Stelian TĂNASE


Emil Constantinescu, fost presedinte al României: "Finanțarea posturilor publice de radio și televiziune trebuie asigurată la un nivel corespunzător"

Finanțarea posturilor publice de radio și televiziune trebuie asigurată la un nivel corespunzător, astfel încât să nu fie pusă în pericol calitatea producțiilor acestor mijloace de informare în masă.

Sigur că pot să existe presiuni, dar păstrarea independenței Radioului și Televiziunii, care sunt extrem de importante pentru formarea opiniei publice, țin mai ales de probitatea profesională și de conștiința redactorilor.

Pe de altă parte, este extrem de important să se asigure o finanțare corespunzătoare acestor instituții, ca să nu ajunga jos, așa cum se întâmplă, astăzi, cu multe instituții private, pentru că se constată, în general, o scădere a nivelului. Este foarte important să se păstreze un nivel al informației nu numai corect, dar importantă este și calitatea informației.


Acad. IOAN-AUREL POP, Rectorul Universității Babeș-Bolyai despre taxa Radio

Perspectiva renunțării la taxa Radio are câteva implicații care mă îngrijorează, iar una dintre ele este posibilitatea ca Radio-ul care încă de la înființare (din perioada interbelică) este o instituție publică echidistantă cu obligația fundamentală de a informa publicul în mod corect, s-ar putea să devină dependentă de anumite instituții ale statului, ceea ce este grav și nepotrivit.

Taxa radio există în multe țări europene, ea este modică ar trebui găsite soluții de mărirea ei pentru ca Radio-ul să poată funcționa. Dar deasupra oricărui considerent, Radio-ul public trebuie să rămână o instituție de informare corectă, echidistantă, a publicului românesc și trebuie să aibă statutul de instituție absolut independentă. Și pentru aceasta cred că trebuie să pledeze orice ascultător român, orice intelectual român, orice membru al publicului care s-a bucurat de binefacerile acestei instituții, una dintre cele mai corecte din România de până acum.


Prof. Univ. Dr. Mircea Penescu, directorul Spitalului Carol Davila despre taxa Radio

Cred ca taxa trebuie sa rămână, suma fiind modica, ar putea fi chiar dublata.

Consider in principiu ca totul are un pret si ca nu se poate merge cu populismul inainte, in inconstienta pana la distrugere.


Aura Corbeanu - director executiv al Festivalului Național de Teatru - despre taxa Radio

Aura Corbeanu - director executiv al Festivalului Național de Teatru - despre taxa Radio: Vreau să vă spun că suntem într-o țară europeană, ne dorim ca radioul să rămână o instituție independentă, ne dorim ca spațiul cultural să facă parte integrantă din viața radioului și cred că orice schimbare, în acest moment, așa de repede, nu poate produce lucruri bune. Este important să înțelegem că o instituție publică cum este Radioul Național, un partener al tuturor proiectelor importante din România trebuie să își asigure independența și să funcționeze în spațiul public cu informațiile cele mai importante.


Adrian Iorgulescu, Președintele Uniunii Compozitotorilor și Muzicologilor din România despre eliminarea taxei Radio TV

În preajma alegerilor, desigur că asemenea tentative trebuie privite cu scepticism, fiindcă sunt toate colorate de un anumit populism. Și asta o spun din perspectiva unei persoane care (cel puțin douăzeci și ceva de ani) a făcut politică activă. În ceea ce privește momentul, e clar că el are o conotație electorală și urmărește o țintă electorală, respectiv să bucure pe cei care, probabil, vor avea de "ne-plătit" taxa pentru radio și televiziune.

Dincolo de lucrurile astea (care pot fi văzute bine de către masa de ascultători și de persoane care sunt interesate de ce se transmite pe posturile publice) rămâne, din punctul meu de vedere, o dublă întrebare:

Prima se referă la faptul dacă Guvernul se va angaja să acopere în întregime costurile pe care până acum le producea cetățeanul abonat.

Al doilea, dacă se întâmplă așa: în ce măsură guvernul sau guvernele care urmează vor induce sau nu presiuni pe societățile de radio și televiziune publice, întrucât, cum se spune pe la mahalalele Bucureștiului, și nu numai (o zicere, să-i spunem așa, lăutărească), "ăla care dă banul dictează muzica". Prin urmare, este posibil ca diferite guverne care se vor succeda la Palatul Victoria să pună presiune politică pe aceste două societăți publice.

În fine, mai rămâne un al doilea palier care ridică semne de întrebare: în ce măsură corpurile redacționale (editoriale) își vor putea menține o necesară și dorită imparțialitate, pe care cred că ar trebui să o aibă. Știu, se va spune că cel puțin din punct de vedere politic nu au avut-o niciodată; dar nu este chiar așa, și oricum, alte obligații sunt din partea celor care lucrează și editează în aceste instituții atunci când știu că publicul lor, beneficiarul lor și susținătorul lor material este cetățeanul; și alta, evident, când e vorba despre un guvern.

Cred că așa s-a gândit: cel care dă independența acestor instituții este banul cetățeanului și nu banul Guvernului.

Rolul Radio Romania este imens, la scara istoriei. Și mi se pare la fel de important să ne gândim și cum se va construi acesta în viitor. Mi-ar plăcea (și asta o spun în calitate de compozitor român) ca ponderea culturii naționale, a culturii românești să fie tot mai mare, iar concetățenii noștri să aibă acces nelimitat la produsele culturii românești. Și cred, dacă posturile de radio să le spunem private au alte obligații, cu siguranță alte atribuții, în zona aceasta a radioului public, cerințele mai sus evocate de mine mi se par extraordinar de importante. Tot ceea ce înseamnă valoare culturală autohtonă cred că trebuie să fie difuzată cu precădere de radioul public.


George Chiriță, Directorul executiv ARCA - Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale sustine finantarea posturilor publice prin contributia directa a publicului lor

În contextul dezbaterii generate de proiectul de lege prin care se propune desființarea taxei radio-tv, considerăm ca foarte important un aspect privind statutul acestei taxe, pe care l-a pus în evidență declarația dată ieri de directorul juridic al Uniunii Europene de Radio și Televiziune, Richard Burnley, anume ideea că taxa trebuie înțeleasă ca o contribuție a societății la finanțarea serviciilor publice de Radio și Televiziune, extrem de importantă pentru realizarea misiunii acestora.

In decursul timpului, ARCA a subliniat acest aspect în comunicate prin care a promovat principiile unei finanțări corecte a posturilor publice.

Astfel, in lumina Declarației Universale a Drepturilor Omului, nu se mai acceptă astăzi că ar fi necesară o autorizare a cetățeanului de a recepționa programele posturilor publice, accesul nediscriminatoriu si universal la aceste programe fiind garantat. De aceea, astăzi, obligația de plăti o taxa destinată posturilor publice este perceputa in Europa ca o contribuție în regim de solidaritate socială la finanțarea acestora, ca act de solidarizare a publicului general cu valori sociale unanim acceptate, necesară pentru susținerea posibilității universale de a recepționa programele posturilor publice.

Articolul 10 al Conventiei Europene a drepturilor Omului definește libertatea de exprimare inclusiv ca "libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice". Acest drept fundamental ar putea fi supus unor riscuri în contextul eliminării garanțiilor inexistenței unor ingerințe ale autoritații, care pot să apară ca urmare a subordonării financiare a posturilor publice.

In plus, dacă îndeplinirea rolului public al acestora ar fi obstrucționată de lipsa garanțiilor de independență editorială - și nu doar politică, ci și economică - dat fiind că această independență este o condiție de existență a posturilor publice, atunci s-ar produce un efect paradoxal care ar transforma finanțarea de la bugetul de stat în ajutor de stat, care este restricționat în legislația europeană.

Dealtfel, autonomia instituțională a celor două societăți media publice este statuată de Constituție, care le consacră dreptul de a fi reglementate prin lege organică. Finanțatorul produce întotdeauna dependența celui finanțat. Numai finanțarea care vine de la public produce autonomie.


PUBLISIND SUSȚINE INDEPENDENȚA MASS-MEDIA PUBLICE

Comunicat de presă: 19.10.2016

Federatia PUBLISIND, afiliata la Blocul National Sindical si PSI/EPSU, avand afiliate 71 de sindicate din sectorul public si care include cel mai mare numar de jurnalisti asociati intr-o structura federativa din Romania, salariati din Televiziunea Romana si Radio Romania, reprezentantiva la nivelul acestui grup de unitati, dezaproba initativa PSD de a anula taxa radio-tv, initiativa pe care o considera populista si periculoasa.

Sub ideea "generoasa", electorala, de a se elimina o serie de taxe, extragerea Radioului si Televiziunii Publice din aria cetateneasca, publica si finantarea lor din zona guvernamentala, reprezinta o incercare de control asupra acestor doua inistututii care au menirea de a informa corect, independent si de a-si directiona produsele jurnalistice catre interesul public si nu la comanda politica.

Din expunerea de motive a proiectului de lege retinem ca se doreste eliminarea a peste 100 de taxe pentru "reducerea timpilor petrecuti la cozi, in fata ghiseelor, pentru plata acestora, dar si eficientizarea activitatii institutiilor publice pentru simplificarea si fluidizarea proceselor interne.." Ne este imposibil sa realizam in ce masura eliminarea taxei radio-tv si subordonarea financiara a celor doua servicii deservesc scopului declarat mai sus, dar este limpede ca aceasta masura va modifica radical existenta autonoma si independenta serviciilor publice de media.

Consideram, si stau marturie si experientele altor state europene (Grecia- institutiile de media publice s-au prabusit dupa anularea taxelor sau suporta abuzuri politice grave) ca in aceasta epoca digitala, proiectul populist care isi propune sa anuleze taxa radio - tv nu va aduce economii pentru cetateni, ci ne va intoarce la conceptia existenta in perioada predecembrista si ne va periclita tuturor dreptul la informare. Sa lasam posturile publice de media sa aiba "grija de cetatean, nu de clasa politica", sa nu depinda si ele de interesele unor grupuri de influenta.

Mai mult eliminarea taxei radio-tv nu respecta Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European si a Consilliului din 10 martie 2010 care statuteaza ca "Serviciile mass-media audiovizuale sunt în egală măsură servicii culturale și servicii economice. Importanța lor crescândă pentru societăți, pentru democrație - în special prin asigurarea libertății de informare, a diversității de opinie și a pluralismului în mass-media -, pentru educație și cultură justifică aplicarea unor norme specifice pentru aceste servicii."

Exista pericolul ca radioul, liderul de piata sa devina un post subordonat intereselor de grup, iar televiziunea publica, si asa ingenunchiata de presiuni, sa nu mai poata functiona. Atentionam cetatenii ca institutiile publice de media vor fi afectate ireversibil din pricina acestor jocuri politice de campanie electorala.

Atragem atentia totodata ca "aceasta graba suspecta" de a trece prin Parlament un astfel de proiect, prin incalcarea regulementelor celor doua Camere, decredibilizeaza inca odata clasa politica, si asa aflata intr-o criza de imagine ireversibila.

Eliminarea unei dezbateri publice pentru un astfel de proiect, care ar fi in interesul cetateanului si "viteza promovarii" lui arata cat de rudimentara este abordarea politica a initiatorilor si cum am ajuns sa incalcam Constitutia Romaniei cu orice prilej. (Constituției României, art.31, alin.5, care arata ca "serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă." ).

PUBLISIND informeaza cetatenii, platitori ai taxei ca acesta initiativa de "scutire" de taxa radio-tv si finantarea celor doua institutii tot din bani publici, va duce la dependenta de PUTERE a institutiilor publice de media si le va transforma in "trambite" guvernamentale, controlate prin alocari bugetare.


Sindicatul Liber din Societatea Română de Radiodifuziune:"Radioul public trebuie să rămână în slujba publicului"

Sindicatul Liber din Societatea Română de Radiodifuziune se opune proiectului de lege care stipulează suprimarea taxei radio-tv, considerând că această măsură reprezintă o încercare a politicienilor de a dobândi controlul editorial asupra radioului și televiziunii publice. Potrivit Constituției României, art.31, alin.5, "serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome.

Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. " Prin desființarea taxei radio-tv și finanțarea celor doua servicii publice de la bugetul statului aflat la îndemâna factorilor politici, independența jurnaliștilor și dreptul cetățenilor la corectă informare pot fi grav viciate, prin transformarea Radioului si Televiziunii Publice în instituții guvernamentale.

Sindicatul Liber solicită aleșilor țării să respingă adoptarea unei legi care nu doar contravine Constituției, dar poate situa România în afara normelor democratice si a civilizației europene. Sindicatul liber din SRR va face toate demersurile legale, în plan intern și international, pentru contracararea acestui proiect de lege care siluiește libertatea de exprimare.

Atragem atenția că jocurile politice ale momentului pot afecta ireversibil independența și credibilitatea postului public de radio, care nu este nici al salariaților, nici al politicienilor, ci al publicului.

Biroul Executiv al SLSRR