Marţi, 24 octombrie 2017, de la ora 19.00, publicul bucureştean s-a bucurat de un recital de excepţie, penultimul din Turneul "Vă place Beethoven?" desfăşurat pe parcursul lunii octombrie în mai multe localităţi din ţară, avându-i protagonişti pe violoncelistul Răzvan Suma şi pe pianistul Daniel Goiţi.

Răzvan Suma, cu ce impresii v-aţi întors din acest turneu în care Beethoven a fost personajul principal?

Răzvan Suma: Da, Beethoven a fost personajul principal, dar, pentru mine, colaborarea cu Daniel Goiţi este un privilegiu şi am devenit un fan al lui. Mi se pare un artist atât de complex, care scoate din mine ceea ce este mai bun! A studiat la Cluj, este clujean în momentul acesta cum sunt eu bucureştean, dar ne-am format în acelaşi oraş, Cluj, şi cred că asta contează foarte mult. Abordarea muzicii nu poate să fie atât de diferită în momentul în care te formezi cu aceeaşi bază.

Iată şi câteva gânduri ale pianistului Daniel Goiţi, despre colaborarea cu violoncelistul Răzvan Suma.

Daniel Goiţi: Mi-a plăcut oferta pe care mi-a făcut-o. La început erau Variaţiunile de Beethoven, iar după aceea a trecut pe sonate, ceea ce m-a entuziasmat şi mai mult. E o mare bucurie. Am susţinut deja şase concerte, mai avem două. Acum vom interpreta ultimele trei sonate, dintre care ultimele două - opusuri mari, peste 100, greu de parcurs. Dar sunt convins că va fi un concert frumos.

Răzvan Suma şi Daniel Goiţi au interpretat pe scena Sălii Radio Sonatele 3, 4 şi 5 de Ludwig van Beethoven, în La major, Do major şi Re major. Despre desfăşuratea muzicală a serii ne vorbeşte violoncelistul Marin Cazacu, mentorul şi profesorul din anii de studenţie ai lui Răzvan Suma, de care acesta a rămas profund legat din punct de vedere al concepţiei şi abordării violoncelistice a lucrărilor.

Marin Cazacu: Minunat acest Beethoven; într-o coeziune specială între violoncel şi pian, cu doi artişti excepţionali - violoncelistul Răzvan Suma şi pianistul Daniel Goiţi, două personalităţi potrivite pentru muzica lui Beethoven… în trei sonate… una compusă în mijlocul carierei lui Beethoven, iar ultimele două, din ultima perioadă de creaţie. Muzică de cameră la superlativ, cântată excepţional, aşa cum numai marii artişti pot s-o facă şi noi le-am savurat din plin!