ACUM:
13.05
Polifonii
Baroc, clasic, romantic, coral, creație și interpretare românească - înlănțuite inedit într-o nouă emisiune.
Urmează: 15.22 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 15.26 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Cronici Înapoi

Festivalul internațional "Richard Wagner" de la Bayreuth - ziua 2

Bookmark and Share
Publicat: marți, 11 Septembrie 2012 , ora 11.10
Tristan și Isolda

Dacă mai aveam dubii că vederea suprasolicitată poate inhiba auzul până la anulare, după cea mai recentă călătorie la Bayreuth, acestea s-au spulberat. Am revăzut două spectacole despre care am scris în 2009 cuvinte nu foarte elogioase. Furată de scena aproape tot timpul șocantă, nu am reușit atunci să mai ascult și muzica. Este vorba de Tristan și Isolda în regia lui Christoph Marthaler și de Parsifal-ul devenit astăzi celebru imaginat de regizorul norvegian Stefan Herheim. Știind la ce să mă aștept, am reușit acum să percept în Tristan dirijat de același Peter Schneider - pe care în 2009 nu l-am apreciat corect - splendoarea muzicii lui Richard Wagner redată cu întreaga ei încărcătură emotivă, senzualitate și strălucire, oscilând între discreție și opulență, între disperare și exaltare.

Dirijorul austriac Peter Schneider are 73 de ani și, cu intermitențe, este implicat în Festivalul WAGNER de la Bayreuth din 1981 - a dirijat aici peste 30 de spectacole cu Olandezul, Tetralogia, Lohengrin și acum Tristan și Isolda. Experiența și înțelepciunea vârstei îl ajută pe artist să caute, să găsească și să dezvăluie cele mai profunde semnificații ale partiturii lui Richard Wagner cu înțelegere și eleganță deosebite considerând că muzica, în și prin ea însăși, conține și spune totul. Regizorul elvețian Christoph Marthaler are 61 de ani. A studiat muzica la Zürich și la Paris, dar apoi a activat ca regizor de teatru. Semnează prima sa regie de operă în 1994 - Pelléas et Mélisande la Opera din Frankfurt. În anii ce vor urma, printre numeroase spectacole de teatru, Christoph Marthaler își găsește timp și pentru câteva titluri de operă până în 2005, când este invitat să realizeze o versiune scenică nouă pentru Tristan și Isolda.

Îmi mențin afirmațiile făcute în cronica din 2009 că regia și decorurile (Anna Viebrock), în ternul și chiar urâtul lor, nu ajută prea mult spectacolul: primul act se petrece într-o anostă cabină de vapor; actul II are loc într-o inpersonală sală de așteptare în care cei doi îndrăgostiți, stând incomod pe o băncuță dau glas iubirii lor mistuitoare.

În regia semnată Christoph Marthaler ultimul act al operei Tristan și Isolda, Bayreuth 2012 se desfășoară într-un oribil salon de spital tip buncăr, unde Isolda își cântă minunata și sfâșietoarea moarte întinsă pe un pat de metal din care trupul lui Tristan tocmai s-a prăbușit zăcând, fără viață, pe podea. Ceea ce corectez însă cu deosebită bucurie și plăcere este opinia despre interpretarea cântăreței suedeze Iréne Theorin, o wagneriană adevărată a zilelor noastre care are în repertoriu și rolurile Brünnhilde Eva, Sieglinde și Senta. În cei trei ani care au trecut, Isolda Irénei Theorin a crescut și s-a iîmplinit, câtăreața s-a obișnuit probabil cu viziunea regizorului - și eu la fel - și s-a concentrat pe interpretarea muzicală devenind poate cea mai bună Isolda a momentului. I-au stat alături tenorul canadian Robert Dean Smith - un expresiv și rafinat Tristan, Kwangchul Youn - Regele Marke, Jukka Rasilainen - Kurvenal, Michelle Breedt - Brangäne.

Cristina Sârbu