Domnule David Crescenzi, colaborați frecvent cu Orchestra Națională Radio. Cum ați descrie relația cu ansamblul?

Faptul că am fost invitat de atât de multe ori să conduc acest ansamblu înseamnă că raportul nostru de colaborare s-a transformat într-o prietenie, iar acest lucru ajută mult lucrul, relația mea cu muzicienii. Eu sunt bucuros de atmosfera pozitivă din timpul repetițiilor.

Vinerea aceasta prezentați pe scena Sălii Radio lucrarea „Soirées musicales” după Rossini de Benjanim Britten. De ce ați ales acest opus pentru deschiderea programului?

În primul rând, e un omagiu adus lui Rossini, născut pe 29 februarie (într-un an bisect, deci) - un omagiu pe care îl aducem compozitorului noi și Britten. Rossini a scris „Soirées musicales” pentru tenor și pian, iar Britten a modernizat această lucrare, transcriind-o pentru orchestră mare, cu percuție, cu tromboni, cu trompetă, cu momente solistice ale acestor instrumente. Cred că este o idee bună pentru deschiderea concertului.

O lucrare mai rar prezentată este și Concertul în fa major pentru fagot și orchestră din creația lui Carl Maria von Weber. Cum ați descrie lucrarea?

Și aceasteă lucrare are o anumită legătură cu Rossini, pentru că Weber a fost influențat mult de creația lirică italiană a lui Rossini, deci scriitura lui Weber este mai aproape de stilul operistic italian. De fapt, Concertul pentru fagot împreună cu cele două concerte pentru clarinet sunt, după părerea mea, cele mai frumoase.

Programul se încheie într-o notă concordantă cu momentul calendaristic în care ne aflăm. Așadar, publicul va putea asculta Simfonia nr.1, „Primăvara" din creația lui Robert Schumann. Cum este sugerat acest anotimp în muzica lui Schumann?

Aceasta este simfonia mea preferată, sunt îndrăgostit de ea. Când am ascultat-o pentru prima dată, prin 1986, la Scala din Milano, într-o repetiție a dirijorului Carlos Kleiber, m-am îndrăgostit din prima clipă. Această lucrare funcționează foarte bine cu Concertul de Weber din program, pentru că Schumann a fost contemporan cu Carl Maria von Weber. Pe de altă parte, suntem chiar în ziua de 1 martie, când se sărbătorește Mărțișorul, și cred că e perfectă pentru acest concert. E o simfonie în tonalitate majoră, care exprimă încă de la început numai pozitivitate. E o simfonie complicată, nu e așa ușor de interpretat pentru că Schumann e un compozitor complicat.

Este prima dată când colaborați cu fagotistul Adrian Jojatu?

Da, este prima dată. Știu că este un fagotist care a fost celebru în România, iar apoi a plecat în America. A lucrat mult timp cu Boston Symphony Orchestra și este și profesor. Am avut o legătură foarte bună încă de la început.

În final, vă rog să adresați publicului o invitație la concert!

Vă aștept la Sala Radio vineri, la un concert frumos, un concert la finalul căruia sper că publicul va pleca cu zâmbetul pe buze.