Domnule Gabriel Croitoru, aș dori să ne vorbiți despre ce înseamnă pentru dumneavoastră proiectul „Vioara lui Enescu la sate" și care credeți că a fost impactul acestuia în cei 10 ani ce au trecut de la prima ediție?

Pentru mine, e un proiect de suflet, având în vedere că, iată, sunt mai mult de 10 ani de când cânt pe vioara lui George Enescu. Suntem doar la ediție jubilliară, a X-a, a acestui turneu care s-a intitulat inițial, și a și rămas în timp „Vioara la sate", cu mici modificări de-a lungul timpului... Am mai cântat prin licee, prin parcuri, am cântat pe-acolo pe unde genul nostru muzical nu ajunge în mod uzual și am avut surprize foarte plăcute din partea oamenilor. S-au bucurat enorm de un gen muzical pe care nu-l cunoșteau și, iată, au avut ocazia la ei acasă să-l asculte, cu mici îndrumări din partea noastră. De-a lungul anilor, am cântat împreună cu Horia Mihail în toate cele nouă ediții anterioare și, iată, și în a zecea, doar în concertul de la Ateneu. Anul acesta, am cântat alături de fata mea, Simina. Cred că acest turneu își atinge scopul și acela este declarat din primă instanță, de a aduce mai aproape muzica clasică unor oameni care altfel nu au acces la ea.

Anul acesta, ați schimbat formula de concert pentru turneu, alegând să duceți muzica clasică prin satele și orașele din România alături de fiica dumneavoastră, Simina Croitoru. Cum credeți că a primit publicul muzica pentu două viori spre deosebire de formula originală, vioară și pian?

Nu cred că a existat o diferență. Din punct de vedere muzical, sigur, formula este diferită, însă mărturisesc sincer că ne-a fost un pic mai greu anii trecuți să transportăm pianul acela peste tot. E clar că-n sate, mai ales la căminele culturale, chiar și renovate, nu există piane. Și-atunci, ne transportam cu pianul de la o zi la alta... era destul de complicat. Și-am dorit ca măcar o dată să încercăm și o variantă de două viori, care a funcționat la fel de bine ca varianta cu pian. Deci, din punctul acesta de vedere, nu a existat nici o diferență.

În încheierea turneului, veți concerta sâmbătă, 19 noiembrie 2022, împreună cu Simina Croitoru și Horia Mihail, la Ateneul Român. Care este relația dumneavoastră cu pianistul Horia Mihail?

Relația mea cu Horia este veche, este una de prietenie și de parteneriat pe scenă de multe ori și sper, adică sunt convins că nu se va schimba de-a lungul anilor următori. Putem să ne simțim foarte bine și-n afara scenei și pe scenă, iar lucrul acesta se vede.

În ceea ce privește relația cu Simina, suntem tată și fiică, deci nu există nici un fel de dubiu.

Cum ați alcătuit programul pentru recitalul de la Ateneul Român?

Ca de obicei, programul pe care l-am gândit pentru turneul acesta „Vioara la sate" a fost unul ușor accesibil publicului, cu modificări acolo unde am avut ocazia să cântăm în orașe - anul acesta în Bistrița, Arad și la București. Acolo sigur că modificările sunt un fel de selecție din programele anilor anteriori. Având în vedere că suntem la o ediție jubiliară, ne-am gândit să facem un fel de retrospectivă muzicală cu piese care ne-au fost dragi și nouă și am constatat că și publicului i-au plăcut.

Credit foto: Alexandru Dolea