Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu dirijorul Leonard Boga

Publicat: luni, 22 Aprilie 2019 , ora 14.38

La Opera Națională din Iași are loc o montare a baletului „Cenușăreasa” de Serghei Prokofiev.


Cenușăreasa de Serghei Prokofiev este prima premieră a anului 2019 de la Opera Națională Română din Iași. Cum ați pregătit-o?

Am deosebita plăcere să pregătesc această premieră a baletului Cenușăreasa de Serghei Prokofiev la Opera Națională Română Iași. Vor fi două spectacole. Premiera va fi sâmbătă, 20 aprilie, urmată de o a doua, pe 21 aprilie. Am avut 20 de repetiții care au decurs bine. Este primul balet pe care-l dirijez și am avut puține emoții la început, recunosc, emoțiile novicelui într-un anumit gen, dar m-am bazat pe experiența mea în genul simfonic și sunt convins că premiera va avea succes și va fi îndrăgită de către public. Mă bucură și mă onorează colaborarea cu Opera Națională Română Iași; este o instituție cu un nivel profesional deosebit, cu o orchestră calitativă și un ansamblu de balet de excepție - cu români dar și cu prezențe din străinătate, din Japonia, Korea, Italia, Argentina și alte țări - pregătit de doamna coregrafă Amalia Mândruțiu. Această premieră este a doua colaborare a mea cu Opera din Iași; am mai dirijat în 2015 un spectacol în cadrul Festivalului Internațional al Educației, iar acum, la propunearea doamnei manager Beatrice Rancea, dirijez această premieră.


Înțeleg că spectacolul a fost solicitat insistent de publicul ieșean, dat fiind că acesta nu a mai fost jucat pe scena instituției de peste 5 ani. Cum vă raportați la aceste așteptări și care credeți că va fi reacția publicului?

Baletul Cenușăreasa de Prokofiev a fost pus în scenă acum câțiva ani. Dacă nu greșesc, a fost realizat fără orchestră, cu înregistrare. Apropo, la noi în țară s-au folosit o vreme înregistrări la spectacolele de balet și încă există în unele teatre această practică, dar eu consider că baletul trebuie să fie realizat cu orchestră și dirijor pentru că orchestra reală are un sunet și o energie pe care o transmite dansatorilor și publicului. Apoi, într-un fel, baletul este un spectacol dublu - și coregrafic, și muzical - iar publicul trebuie să se bucure de aceste două ipostaze ale spectacolului de balet.


Deși din punct de vedere narativ lucrarea este bazată pe un basm, planul muzical pare să se distanțeze de zona feerică, mai ales având în vedere faptul că opusul a fost scris în timpul celui de-al doilea război mondial. Cum diferă abordarea acestei lucrări față de un balet obișnuit?

Baletul Cenușăreasa de Prokofiev îmbină elemente muzicale și coregrafice clasice cu cele moderne. Descoperim în partitură muzică romantică cu influențe din muzica lui Ceaikovski... pe alocuri, Debussy, pentru că Prokofiev a trăit o perioadă la Paris, și apoi cultura franceză era dominantă la acea vreme, dar descoperim în același timp și ritmuri și armonii moderne, care seamănă cu celebra Sărbătoare a primăverii de Stravinski. Este un balet destul de complex, în 3 acte în 50 de tablouri, compus de Prokoviev la 50-54 de ani, în perioada sa de maturitate componistică.

Interviu realizat de Petre Fugaciu