ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Cipriana Smărăndescu la Biertan

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 4 August 2010 , ora 15.58

Clavecinista Cipriana Smărăndescu a susținut pe 3 august 2010 la Sighișoara un recital la Turnul Fierarilor din vechea Cetate Medievală. Interpreta a cântat pe un clavicord realizat în anul 1825 care a fost recondiționat de curând. Ce a însemnat pentru ea să cânte pe un astfel de instrument, aflăm din următorul interviu pe care artista ni l-a acordat.


Descrieți senzația pe care ați avut-o cântând pe vechiul clavicord aflat în Turnul Fierarilor din Cetatea Medievală din Sighișoara.

În primul rând a fost o mare emoție deoarece, fiind vorba de un instrument din 1825 care încă mai funcționează, este o sfidare a istoriei. În al doilea rând m-am gândit și am înțeles cuvintele lui Johann Sebastian Bach, care iubea foarte mult acest instrument fiindcă îți dă posibilitatea de a dezvolta o tehnică fantastică, de a obține un sunet foarte scurt, foarte staccatto, până a te afunda practic în elasticitatea corzilor. O senzație fantastică, unică pentru o persoană care până acum s-a dedicat aproape exclusiv clavecinului.


Prin ce se distinge clavicordul din Turnul Fierarilor de alte instrumente de acest gen?

Este un instrument foarte important deoarece constructorul lui a fost Samuel Maetz, după cum am mai spus, a fost realizat în 1825 la Biertan. Are o caracteristică specială, aceea a folosirii aceleiași corzi pentru mai multe sunete, deci pentru mai multe clape, ceea ce îți cere și o mare îndemânare în a-l acorda pentru că trebuie să găsești un compromis între frecvențele sunetelor pe care trebuie să le folosești. După aceea, elasticitatea corzilor dă într-adevăr un sunet extrem de dulce, foarte catifelat, dincolo de acea ipostază a sunetului foarte percutantă.


Interviu realizat de Petra Gherasim