Evenimentele săptămânii Înapoi

Hector Berlioz - la 150 de ani de la trecerea ȋn eternitate

Publicat: miercuri, 6 Martie 2019 , ora 11.15

Ȋn urmă cu aproape două luni se putea citi ȋn ziarul Figaro pledoaria pentru reȋnhumarea lui Hector Berlioz ȋn Panthéon, alături de Voltaire, Rousseau, Hugo, Alexandre Dumas, reprezentativi politicieni și oameni de știință. Dacă demersul va fi dus la bun sfârșit de data asta (alte ȋncercări au existat ȋn 1903 și ȋn 2003), marele romantic ar fi primul muzician ce-și va dormi somnul de veci ȋn clădirea simbol a Franței.

La 8 martie 1869, se stingea din viață Hector Berlioz, compozitor de geniu, profet al romantismului ce a schimbat pentru totdeauna fața muzicii, Simfonia Fantastică scrisă la 27 de ani a avut efectul unei adevărate revoluții pentru gândirea componistică. Nu doar programatismul inspirat aplicat ȋn dramaturgia lucrărilor sale este o trăsătură definitorie, ci prin tratarea timbrurilor instrumentale Berlioz e considerat părintele orchestrei moderne, tratatul său de orchestrație fiind carte de căpătâi chiar pentru Debussy și Ravel, bunăoară. A fost și un reputat dirijor cu numeroase succese ȋn Europa. Ȋn 1867 ȋntreprinde un al doilea turneu ȋn Rusia, care lasă urme atât de adânci, ȋncât și astăzi Valery Gergiev vorbește despre acel moment decisiv pentru muzica rusă.

Născut ȋn 1803 ȋntr-un sat dintre Lyon și Grenoble, Hector trebuia să fie medic, ca și tatăl său. La Paris abandonează studiile de medicină și se ȋnscrie la clasa de compoziție a lui Lesueur de la Conservator, instituție pe care reușește să o termine după mai multe ȋncercări eșuate. Ȋn 1830 obține Marele Premiu al Romei (Cantata Sardanapale) și i se cântă ȋn primă audiție Fantastica, "episod din viața unui artist" (5 decembrie) - un simbol al romantismului progresist, un model pentru programatismul muzical, dus mai departe de Liszt, Wagner și Richard Strauss. De aici ȋncolo viața lui Hector Berlioz se derulează ca ȋntr-un "montagne russe" cu suișuri și coborâșuri amețitoare, trăite intens ȋn imaginația sa pasională și cu o sensibilitate ȋnclinată spre suferință, asemenea unui erou shakespearian.

Simfonia Harold ȋn Italia, fragmente din ciclul de lieduri Nopți de vară, opera Troienii, Te Deum și integral Damnațiunea lui Faust am pregătit pentru Polifoniile din 8 martie, extinse până la ora 17.00.

Monica Cengher