ACUM:
17.00
Glissando (R)
Clasic, jazz & more estival.
Urmează: 18.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 18.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Agenda de concert Înapoi

Filarmonica 'Banatul' - Avancronică de concert

Bookmark and Share
Publicat: marți, 25 Iunie 2019 , ora 14.50

Afișul de concert din 27 iunie marchează finalul stagiunii de concerte 2018-2019. Maestrul Gheorghe Costin, dirijorul concertului, ne propune spre audiție cele două Suite pentru orchestră "Peer Gynt" de Edvard Grieg și Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 în sol minor op. 16 de Serghei Prokofiev.

După primirea unei scrisori de la scriitorul norvegian Henrik Ibsen, care-i propunea să scrie muzica la drama sa "Peer Gynt", Grieg s-a apucat entuziast să compună muzica la lucrarea care va deveni apogeul activității sale creatoare. Dacă poemul lui Ibsen este o satiră necruțătoare îndreptată împotriva părților slabe ale firii norvegienilor, prin întruchiparea aventurilor lui Peer Gynt, Grieg, din contră, a considerat că muzica sa trebuie să dezvăluie părțile luminoase, pozitive ale sufletului omenesc. Datorită muzicii lui Grieg, se poate spune că drama lui Ibsen a început să atragă atenția publicului. Pentru că drama lui Ibsen se baza pe un basm popular norvegian, Grieg a folosit din plin unele caracteristici ale folclorului norvegian în temele sale. Pentru că întâmpina greutăți în prezentarea dramei în străinătate, Grieg a selecționat 8 din cele 23 de scene muzicale și le-a publicat în două suite, pe care le vom asculta. Prima se compune din Imagini de dimineață, Moartea Aasei, Dansul Anitrei și În palatul regelui munților. Suita a doua se compune din Răpirea și tânguirile lui Ingrid, Dans arab, Reîntoarcerea lui Peer Gynt și Cântecul lui Solveig. Muzica lui Grieg a avut întotdeauna mare succes la publicul din întreaga lume și aceasta datorită unui romantism bazat pe latura substratului folcloric norvegian, pe un optimism viguros, și claritate - ca expresie a sincerității și spontaneității sale.

Prokofiev era încă student la conservator când a terminat al doilea concert pentru pian, la un an după realizarea primului concert. Numărul de opus este 16, deci compusese 15 lucrări înainte. Ascultând acest formidabil concert ne putem da seama de forța creatoare a acelui tânăr și de potențialul său extraordinar la acea vârstă. Promisiunile s-au transformat în realitate având în vedere ansamblul creației lui Prokofiev. Concertul a fost prezentat în primă audiție în 1913, cu Prokofiev în calitate de solist. După 1918, partitura generală a fost distrusă într-un incendiu. Prokofiev a refăcut concertul în 1923, operând mai multe modificări, practic o revizuire destul de substanțială. Concertul are patru părți, mai puțin obișnuit pentru o lucrare concertantă și se găsește sub semnul căutărilor îndrăznețe ale tânărului compozitor. Ne gândim la numărul de părți, cadențele destul de întinse, limbajul muzical deosebit de expresiv, fantezia debordantă, inventivitatea ritmică și armonică. Concertul are și caracteristica generală a muzicii lui Prokofiev: sinceritatea, simplitatea și înaltul profesionalism. Solistul concertului va fi pianistul Josu de Solaun.


Mircea Tătaru