ACUM:
21.00
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 23.30 Sunete contemporane Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.
Apoi: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Interviuri Înapoi

Festivalul Europalia Romania de la Bruxelles - violistul Răzvan Popovici și pianista Diana Ketler

Bookmark and Share
Publicat: joi, 3 Octombrie 2019 , ora 12.55

Festivalul Europalia desfășurat la Bruxelles, dar și în alte orașe ale Belgiei și țări învecinate, este o ocazie excepțională de promovare a culturii române și a României, în general. Oamenii obișnuiți cunosc România prin clișee, dar România înseamnă de fapt mult mai mult: o țară care i-a dat pe Brâncuși, Enescu, Eugen Ionescu și atâția alții, o țară perfect acordată la realitățile culturale, de multe ori, în avangarda evoluției artistice.

Muzica are un loc special - limbaj universal, iar muzicienii români sunt printre cei mai buni ambasadori ai României. Nu întâmplător, din trei nume românești ale unor oameni de cultură menționați marți, 1 octombrie 2019, în discursul Ministrului de externe al Belgiei, la deschiderea festivalului Europalia, două erau ale unor muziciene: Lola Bobescu și Clara Haskil.

România nu este doar un concept abstract pentru muzicienii români, așa cum ne dezvăluie violistul Răzvan Popovici, care a cântat pe scena de la Bozar din Bruxelles, pe 1 octombrie, la deschiderea oficială Europalia.

Răzvan Popovici: Am încercat întâi să găsim piese relevante pentru România și, evident, Dansurile populare românești de Bartok și Rapsodia întâi de Enescu sunt piese care se explică de la sine. Și, pe lângă asta, am încercat să facem o legătură cu Expoziția Brâncuși, pentru că fiind lansare Europalia cu expoziție Brâncuși trebuia găsit un liant; se putea face și fără, evident, dar așa cum am obișnuit publicul la SoNoRo, facem întotdeauna tot felul de conexiuni - și literare și muzicale, incluzând diferite arte. Diana Ketler a găsit această legătură între Satie și Brâncuși și Grigoraș Dinicu, al cărui taraf a cântat la Expoziția universală de la Paris, unde probabil Satie a ascultat piesa și, evident, a compus cumva impresionat de acest taraf fantastic al lui Dinicu, melodii populare românești în aceste 3 gnossiene, care sunt scrise original pentru pian. Dar în această seară, avându-l pe Valentin Răduțiu alături de noi... evident, într-o versiune pentru violoncel și pian.


Și am mai avut o lucrare inedită de George Enescu!

Da. Ne-am gândit că ar fi frumos să lăsăm un pic publicul să-și pună sufletul la loc cu muzica extrem de magică a aceste Nocturne "Ville d'Avrayen" scrise pentru un coleg de clasă, Fernand Halphen, la Ville d'Avray, nu departe de Versailles, unde Enescu a petrecut atât de mult timp cu Fernand și cu familia lui în respectivul chateau, dar și mai târziu, cu Yehudi Menuhin și cu familia lui, tot acolo, unde familia Menuhin se oprea pentru a lua lecții cu Enescu.

România, pentru mine, este o oază de frumusețe muzicală. Apoi, evident, sculpurile lui Brâncuși... cred că ne-am prezentat astăzi foarte bine. Eu zic că scopul Europaliei este de a arăta belgienilor că suntem un popor fantastic și că nu trebuie să ne rușinăm că venim din România. Și, de fapt, cred că toți românii după Europalia vor păși un pic mai mândri prin Bruxelles."

Alături de Răzvan Popovici, pe scena de la Bozar din Bruxelles a evoluat și pianista letonă Diana Ketler, director artistic al festivalului Sonoro.

"Nu mai știu de câte ori am fost în România, cred că de câteva sute de ori. Cred că cel mai mult m-a impresionat istoria României, cu atâtea evenimente care s-au întâmplat începând cu secolul al XIX-lea, dar și cu cultura ei - atât de mulți scriitori s-au născut într-un loc care este totuși atât de mic - Eliade, Cioran, Ionescu. Nu-l mai amintesc, evident, pe George Enescu. Este extraordinar și cred că oamenii nu vorbesc suficient despre asta în vestul Europei.

Așa cum știți, eu sunt directorul artistic al festivalului Sonoro. Anul acesta am ales tema dada. Am citit destul de multă literatură dada și am fost uimită de cât de mulți scriitori români au fost portdrapelul acestui curent: Tristan Tzara, Iancu. Trebuie neapărat popularizate aceste lucruri, este păcat că imaginea românilor din Marea Britanie, unde locuiesc, nu este pusă în această lumină. Aveți o țară minunată și mă bucur că pot contribui la popularizarea unei imagini pozitive a României, cred că e foarte important.

Vreau să mai spun că predau și la Geneva, la Haute ecole de musique. Dinu Lipatti a fost acolo; într-una dintre sălile mele de clasă este unul dintre vechile piane ale lui Lipatti, un Steinway. De fiecare dată când predau acolo mă gândesc la Dinu Lipatti, la cultura română, la Dinu Lipatti, Clara Haskil, Radu Lupu, mari pianiști și la școala românească de pian care trebuie să continue." - pianista Diana Ketler.

Festivalul Europalia România abia a început - până la începutul lunii februarie 2020 - o ocazie de a asculta inima Europei bătând românește.

Cristina Comandașu