ACUM:
21.00
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 22.30 Interpretul zilei (R) Marile nume din prezent și din trecut.
Apoi: 23.30 De 10 ori despre...clasicismul vienez ® Un serial de inițiere, mai ales, pentru tinerii ascultători.

Interviuri Înapoi

Concert de muzică românească - prin declarațiile artiștilor și organizatorilor

Bookmark and Share
Publicat: joi, 26 Februarie 2015 , ora 9.06


În 26 februarie 2015, Radio România Muzical și Muzeul Cotroceni organizează un concert deosebit: un concert de muzică veche susținut de ansamblul Imago Mundi, a cărui înregistrare va reprezenta România în proiectul "Ziua muzicii vechi" al Uniunii Europene de Radio.

Despre acest concert, declarații ale organizatorilor și artiștilor.

Liliana Staicu, director Radio România Muzical:
«Concertul pe care Radio România Muzical îl organizează în această seară la Sala Cerchez a Muzeului Național Cotroceni aduce în prim-plan un ansamblu care, prin repertoriul abordat și stilul interpretativ autentic, propune o întoarcere în trecut din perspectiva artistului contemporan, o călătorie muzicală care se anunță fascinantă. Este vorba de ansamblul de muzică veche Imago Mundi care, cu acest prilej, își va lansa și albumul "Isvor" - în fapt, o reeditare a CD-ului apărut în 2011, ce s-a bucurat de o primire deosebită din partea publicului căruia i se adresează, un public ce caută alternative la muzica de consum.

Programul prezentat de ansamblul Imago Mundi de la ora 19.00, același cu cel inclus pe compact-disc, va face parte dintr-un important și foarte apreciat proiect al Uniunii Europene de Radio legat de o aniversare scrisă în calendarul UNESCO din anul 2013 - Ziua muzicii vechi. Înregistrarea va fi difuzată în rețeaua europeană a radiodifuzorilor publici în data de 21 martie, dată simbolic aleasă pentru a prezenta acest proiect, fiind ziua de naștere a lui Johann Sebastian Bach. În acest an, șapte radiodifuziuni europene - Spania, Germania, Marea Britanie, Cehia, Suedia, Danemarca și, bineînțeles, România - participă cu tot atâtea concerte de muzică veche în cadrul proiectului ce va aduce în casele a milioane de europeni un repertoriu inedit și deosebit de incitant. În cazul României este vorba de lucrările lui Dimitrie Cantemir din Cartea Științei Muzicii, dar și de muzică tradițională pusă în valoare prin instrumente vechi, specifice spațiului cultural românesc al vremii lui Cantemir, al căror timbru va fi îngemănat cu cel al instrumentelor clasice moderne.»


Adina Rențea,
director Muzeul Național Cotroceni:
«Muzica are o tradiție la Muzeul Cotroceni. De la finele anului 1991, când a fost deschis muzeul pentru public și până în ziua de azi, sunt cel puțin două concerte care nu au fost întrerupte niciodată - Concertul de Paști și Concertul de Crăciun. Ne-am gândit atunci, pentru că spre onoarea mea lucrez în această instituție de când a fost deschisă pentru public, că dincolo de informațiile de natură istorică, artistică, arhitectonică, venite în completarea procesului educativ din școală, muzica avea să capete o cu totul altă conotație într-un palat unde, pe vremuri, au răsunat - e adevărat, nu pentru mult timp - pașii unui Enescu.

Se știe că Enescu a fost în apropierea Reginei Elisabeta - Carmen Sylva - și atunci am încercat ca prin toate manifestările artistice, prin toate concertele pe care le-am organizat cu diferite ocazii să aducem o altă dimensiune culturală acestui spațiu. Muzeul Cotroceni este important prin ceea ce reprezintă în istoria noastră, dar am încercat prin toate celelalte activități să-i conferim o nouă dimensiune, iar muzica a fost una dintre cele mai importante dimensiuni pe care i-am adăugat-o actului artistic. Ca urmare, am avut și o emisiune timp de câțiva ani la Televiziunea Română foarte frumos și sugestiv intitulată "Muzica la palat", sau apoi "Tribuna muzicală de la Muzeul Național Cotroceni".

Sunt foarte mândră că toate aceste evenimente muzicale au creat o tradiție extrem de frumoasă care a fost urmată și de alte muzee. Și astăzi, publicul de la Muzeul Cotroceni caută concertele, își dorește concerte și întotdeauna umple sălile până la refuz, indiferent dacă aceste concerte au loc în interiorul muzeului sau în grădina palatului, pentru că și grădina muzeului, grădina unor minunate specii - arta naturală - au fost adăugate și au susținut de multe ori actul artistic. Am avut în grădina palatului o seară de operetă, în anul în care am sărbătorit cu toții "Anul Mozart", în 2006, concertul nostru a fost afară, în grădina palatului și au fost în jur de 800-1000 de oameni. Așadar, am încercat ca toate dimensiunile palatului să le asociem, acolo unde am putut, și unei alte dimensiuni decât cea inițială. Am încercat să înnobilăm grădina cu aceste acte artistice, iar interiorul, pe lângă partea de istorie și artă propriu-zisă, să-i conferim și o dimensiune artistică prin aceste concerte.

Dincolo de concertele de Paști și de Crăciun - și este un motiv de mândrie că nu au fost niciodată întrerupte din '92 și până în prezent -, sunt concertele dedicate Zilei Internaționale a Femeii sau acum, de curând, de când sărbătorim Ziua Europei, Ziua Independenței de stat a României, la 9 mai, sau festivalurile internaționale; anumite secțiuni din "Jeunesses musicales", sau din "George Enescu", sau din Festivalul Internațional "Johann Strauss" au fost găzduite de sălile Muzeului Național Cotroceni. În ultima perioadă, de patru ani consecutiv, cea mai mare parte a concertelor Festivalului Internațional de Muzică Veche au loc la Cotroceni. Am încercat, pentru că am văzut dorința publicului și pentru că ei au venit în întâmpinarea noastră și pentru că ei caută și cer aceste concerte, ca dorința noastră alături de solicitările lor să vină să împlinească o deschidere către artă și cultură în general, dar și către promovarea și acomodarea cu marile valori de la nivel național și internațional. Astfel, aniversările unor compozitori români și străini și-au găsit de-a lungul timpului o reprezentare artistică și în spațiul de la Cotroceni. Este un spațiu pe care arhitectura din perioada de restaurare în ajută foarte mult în ziua de astăzi să producă asemenea evenimente, să le susțină. Să nu uităm că sala principală în care au loc toate aceste concerte din interiorul muzeului este recomandată pentru înregistrări de înaltă calitate, are o acustică extraordinară.

Sala Cerchez a Muzeului Cotroceni, dincolo de faptul că este cea mai mare și reprezentativă sală din interiorul muzeului, este și cea mai încărcată de istorie. Regina Maria a avut intenția de a decora, din multitudinea sălilor din palat, anumite încăperi într-un stil pur românesc. Pentru aceasta, s-a oprit asupra arhitectului român Grigore Cerchez și de aceea o parte din decorația sălii amintește foarte mult de tradiția constructivă și extrem de caracteristică a Țărilor Române din secolul al XVIII-lea. De aceea ea are astăzi, și nu numai astăzi, în traseul de vizitare al muzeului, o conotație deosebită. Sunt elemente care aparțin sau amintesc de monumentele consacrate de la Colțea și Hurezi, iar monumentalitatea acestui salon decurge din însăși dimensiunile lui extrem de generoase și, bineînțeles, la toate acestea se adaugă și o ritmicitate compozițională extrem de diferită și unică în decorarea celorlalte palate din capitală și din țară.

Sigur, în ceea ce privește partea de istorie, să ne amintim că aici au fost depuse trupurile lui Carol, Ferdinand; să nu uităm că aici s-a semnat intrarea României în război alături de marile puteri, Pacea de la București a fost semnată tot la Cotroceni… Așadar, sunt multe evenimente istorice legate de destinul țării, care au fost abordate și s-au pecetluit aici, în spațiul acestei încăperi, la Cotroceni.»

Daniel Ivașcu, membru fondator al Ansamblului Imago Mundi:
«Imago Mundi este proiectul cel mai drag mie și Oanei Ivașcu. L-am pornit împreună în 2001 și am pornit de la dorința de a face muzică veche, în primul rând. Am început cu muzică veche europeană, în special din zona Renașterii și Evului Mediu, dar cumva ne-a fost limpede de-atunci că vom merge și spre muzica veche românească. Am pornit într-o formulă diferită de cea de-acum, cu fagot, care între timp nu mai există; astăzi am ajuns la formula ideală, din punctul meu de vedere. Este o formulă foarte bună, atât din perspectiva instrumentală, cât și din cea a comunicării între noi, între oameni.

Imago Mundi înseamnă astăzi șapte oameni, respectiv șase instrumentiști și un artist video. Acesta din urmă este parte integrantă din proiect, pentru că proiecțiile video sunt gândite din start ca parte a proiectului. Imago Mundi înseamnă Oana Ivașcu - oboi și diverse instrumente de percuție, Cătălin Ștefănescu - cobză, mandol, chitară ș.a.m.d., Ștefan Barbu - vioară și frame drum, Adrian Buciu - flaute, shakers, Andreea Țimiraș - violoncel, Daniel Ivașcu - instrumente de percuție, respectiv Cristian Stănoiu - proiecții video.

Am făcut un prim album în 2002, un prim album dedicat muzicii vechi vest-europene, care s-a intitulat "Musica viva". Apoi am decis pentru multă vreme că e mai bine să ne oprim mai degrabă asupra momentelor live, drept pentru care n-am înregistrat al doilea album decât mult mai târziu, în 2009, un album intitulat "Pilgrims", apoi în 2011 am înregistrat albumul "Isvor - Dimitrie Cantemir". În 2012 a fost lansat pe piață de către Editura Casa Radio împreună cu PilgrimProject.

Imago Mundi a optat pentru muzica veche românească - înainte de toate, aceasta reprezintă trecutul nostru. E firesc, pur și simplu, să fim interesați de el, pentru că, știți cum se spune, dacă îți cunoști trecutul, îți poți construi viitorul. A venit cumva firesc.

În 26 februarie, publicul va asculta un melanj de muzică veche românească, de muzică tradițională românească cu teme muzicale ce-i aparțin lui Cantemir. Cantemir este destul de puțin cunoscut în România, zicem noi, insuficient oricum cunoscut în România ca muzician. Cantemir este, din acest punct de vedere, foarte important pentru muzica turcă, este considerat unul dintre părinții muzicii laice turce, pentru că a realizat chiar prima lucrare dedicată muzicii Orientului, prima lucrare concepută într-un stil savant european. Această lucrare a lui Cantemir "Cartea științei muzicii" la final conține și o culegere de compoziții, precum și un număr de aproximativ 20 de creații proprii. Deci, în acest concerte veți găsi un melanj de muzică tradițională românească și muzica aceasta a lui Cantemir.»

Cristian Stănoiu, proiecții video:
«Sunt proiecții video înregistrate în călătorii, având în gând muzica Imago Mundi; sunt proiecții care încearcă, alături de undele sonore și de specificul locului, să creeze spațiul concertelor. Sunt imagini care pot fi înțelese individual, la fel cum și muzica poate fi trăită de către fiecare și reprezintă un fel de susținere vizuală a muzicii. Poate, al șaptelea instrument. Nu este acel gen de imagine cu structură narativă, nu sunt niște clipuri video pentru fiecare din piesele de pe "Isvor", sunt mai curând imagini înregistrate în general în țară și adunate în această ladă de zestre video, care e camera de filmat.

Ideea de a însoți muzica cu o parte multimedia a apărut undeva prin anul 2007, după o revedere cu Imago Mundi pe care i-am cunoscut în anul 2000, și am hotărât să începem să facem spectacolele împreună. Publicul primește ideea foarte bine. Imaginile au fost proiectate în funcție de locul unde s-au desfășurat concertele - fie pe ziduri de clădiri, pe ecrane profesioniste sau pe pânze atârnate în aer liber.

În călătoriile mele am ascultat muzica în timp ce filmam - fie pe suport tehnic, fie cu gândul - și, în general, majoritatea imaginilor pe care le folosim în concerte sunt imagini pe care le-am filmat gândindu-mă la melodiile Imago Mundi. Pentru mine, odată alăturate muzicii, ele nu mai pot trăi fără muzica Imago Mundi și mi s-a întâmplat chiar pregătind odată porțiunile de video pentru concert să mă uit fără muzică la imagini și… se aud piesele. Imaginea e o sursă de senzații care vrea să se alăture senzațiilor provocate de sunet.»