ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Violoncelistul Mircea Marian in dialog cu Gabriel Marica la Perpetuum mobile din 27 februarie 2020

Bookmark and Share
Publicat: joi, 27 Februarie 2020 , ora 16.48

Vineri 28 februarie 2020 Mircea Marian interpretează Concertul op. 85 în mi minor pentru violoncel și orchestră de Edward Elgar in compania Orchestrei Naționale Radio dirijată de Leo Hussain. Amănunte în interviul care urmează.


Invitatul săptămânii la Perpetuum mobile este violoncelistul Mircea Marian. Bine ai venit!

Bine v-am găsit și vă mulțumesc pentru invitație!

Pretextul dialogului nostru este concertul Orchestrei Naționale Radio de vineri, 28 februarie, în care tu ești solist. Însă, dincolo de asta, vreau ca ascultătorii să afle mai multe lucruri despre tine. Ești unul dintre violonceliștii de valoare ai generației tale. Ai o activitate bogată pe mai multe planuri: ești solist, ești membru în orchestre sau formații camerale, ești și profesor. Cum te împarți între aceste planuri?

Sunt solist instrumentist al Orchestrei de Cameră Radio, predau și la facultate muzică de cameră; de anul trecut am devenit lector, sunt și profesor de violoncel la "Dinu Lipatti". Eu zic că mă împart bine. Am fiecare minut foarte bine calculat, și-atunci pot să le fac pe toate și chiar și să studiez pe lângă toate orele de muncă extrasolistică. Am și foarte multe colaborări de muzică de cameră, am și un duo împreună cu Ella Bokor - Duo Cello Jaya. Acum am început un nou proiect cu un cvartet de violoncele, PlaCello...

Ești foarte organizat, să zicem!

Exact.

Ansamblul Violoncellissimo ce înseamnă pentru tine?

Este o familie în primul rând, o familie pe care a creat-o maestrul Marin Cazacu. Cânt cred că de vreo 13 ani în acest ansamblu și de fiecare dată când avem un proiect simt o bucurie imensă fiindcă, după cum spuneam, toți violonceliștii suntem prieteni foarte, foarte buni și, pe lângă muzică, avem ocazia să ne revedem, să stăm la o poveste, să bem un suc după repetiție și e foarte plăcut.

Ai amintit ceva mai devreme de Duo Cello Jaya. Aveți un repertoriu foarte divers. Chiar am văzut pe un canal de muzică un videoclip al unei înregistrări de-ale voastre. Încercați să atingeți un anumit public țintă prin repertoriul pe care-l abordați tu și cu Ella Bokor?

Noi am cântat de la baroc până la contemporan. În ultimul timp, este drept, am încercat cumva să abordăm mai mult repertoriul contemporan. Am cerut tinerilor compozitori valoroși să să ne scrie nouă în special tocmai pentru a promova această muzică și pentru a-i promova și pe ei.

Vorbeai ceva mai devreme de PlaCello. Răzvan Suma este acolo.

Răzvan Suma, Ștefan Cazacu, Ella Bokor și eu.

Ești membru al Orchestrei de Cameră Radio. Ce înseamnă pentru un solist să fie membru într-o orchestră?

Contează foarte mult să ai această experiență de orchestră chiar și din punct de vedere solistic, pentru că îți dai seama cât de important este să colaborezi cu colegii și cu prietenii. Cred că ăsta este cel mai important lucru fiindcă înveți gestul unui dirijor, înveți să asculți - de exemplu, o intervenție a flautului, a oboiului - și nu mai ești atât de individualist pe scena.

Ești unul dintre promotorii activi ai muzicii contemporane. Anul trecut, după câte știu, ai interpretat în primă audiție Concertul pentru violoncel de Dan Dediu. Acum câteva zile, dacă nu mă înșel, ai făcut parte dintre cei trei violonceliști care au interpretat în primă audiție concertul Laurei Ana Mânzat, la Bacău. Ce înseamnă muzica contemporană pentru tine?

Înseamnă foarte mult. De când am abordat acest stil muzical simt că m-am dezvoltat foarte mult, mai ales din punct de vedere muzical. Faptul că primești o partitură și nu ai nici un reper, să asculți o variantă înregistrată sau ceva, te face să-ți pui mintea la contribuție și să găsești tu sensul muzicii. Într-un fel, te simți ca un compozitor în momentul respectiv.

Spuneai într-un interviu că muzica contemporană te ajută din punct de vedere creativ, ca solist. Compozitorul Dan Dediu spunea că a definitivat lucrarea - vorbesc acum de Concertul său pentru violoncel - în urma discuțiilor cu tine.

Cred că e mult spus așa. Noi am colaborat foarte mult la crearea concertului, dar în sensul în care dânsul mă suna să ne vedem și să încerc să cânt anumite pasaje și să spun dacă sunt posibil de cântat sau nu.

Ai interpretat acest concert pentru violoncel și orchestră de Dan Dediu creat anul trecut. Cum ți se pare această lucrare?

Este o lucrare foarte, foarte diversă. Fiecare parte are o poveste proprie. E o poveste foarte lungă. Maestrul Dediu, când mi-a trimis pe mail, mi-a luat cred că o jumătate de oră să citesc toată povestea. Prima parte este foarte energică, foarte impunătoare; cea de-a doua parte este o romanță; cea de-a treia parte îmbină cumva romanța cu prima parte care era energică dar mai apar și alte personaje; iar partea a patra era de inspirație folclorică.

Cum treci de la interpretarea unei lucrări actuale, de muzică contemporană, la interpretarea unui opus clasic?

Îmi este mult mai ușor după ce cânt muzică contemporană să abordez muzica romantică a lui Elgar. Totul mi se pare atât de firesc. Sincer, nu mai trebuie să-mi pun atât de multe probleme muzicale; totul vine de la sine.

Ești, vineri, solistul Orchestrei Naționale Radio, pe scena Sălii Radio. Cum e să fii solist pe această scenă?

Este un loc familiar, dar acum sunt într-o cu totul altă ipostază. Sunt foarte emoționat, dar mă bucur că îi am aproape pe colegii și prietenii mei din Orchestra Națională Radio și pe formidabilul dirijor Leo Hussain.

Ai ieșit tocmai acum de la repetiție. Cum a decurs repetiția?

Foarte plăcut. Mă simt ca și acasă și dirijorul îmi oferă foarte multă încredere, orchestra este extrem de profesionistă, văd implicarea lor la maxim.

Vei interpreta celebrul Concert de Edward Elgar, o lucrare de referință a literaturii pentru violoncel. Cum vezi această partitură? Mă gândesc acum la un reper, Jacqueline Du Pre, cea care a lansat practic această lucrare în lumea muzicală...

Este pentru prima dată când cânt acest concert și am fost extrem de încântat să-l descopăr în profunzime. Bineînțeles că-l cunoșteam, după cum ați spus, din interpretarea lui Jacqueline Du Pre, o interpretare formidabilă și plnă de energie, dar acum, de când am deschis partitura, am văzut foarte, foarte multe indicații... muzica este mult mai subtilă decât am crezut eu înainte. E foarte diversă. Partea întâi este dramatică, cu un patos ieșit din comun, ușor obsesivă deoarece tema principală vine de foarte multe ori și la violoncelul solist și la orchestră. Partea a doua contrastează puternic față de prima parte, fiind un scherzo cu un caracter jovial. Partea a treia are un caracter meditativ, interiorizat. Iar partea a patra este foarte energică și, cumva, adună din toate cele trei părți câteva momente... chiar și motive, dar și stările pe care le propun primele trei părți.

În studioul de înregistrări sau pe scenă te simți mai bine?

Cred că pe scenă.

Deoarece contactul cu publicul este mult mai direct, nu-i așa?

Exact.

Ce urmează pentru violoncelistul Mircea Marian după concertul de vineri?

Să mă întorc cât mai repede la ore fiindcă săptămâna asta am cam tras chiului. Urmează turneul cu PlaCello. De fapt, înainte de asta, am un concert la Craiova pe 20 martie, unde voi interpreta iarăși concertul scris de maestrul Dediu. Mă voi întoarce în Germania, unde voi cânta Concertul de Gulda. Iarăși o să colaborez cu Orchestra de Tineret în iulie, pe 4 iulie.

Deci, revii la o mai veche dragoste!

Da, exact.

Mircea Marian, mult succes în concertul de mâine. Vei fi ascultat live la Radio România Muzical!

Vă mulțumesc.