ACUM:
21.00
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 23.30 Sunete contemporane Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.
Apoi: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Interviuri Înapoi

AUDIO. Invitații săptămânii la Perpetuum

Bookmark and Share
Publicat: joi, 26 Septembrie 2019 , ora 15.22

România a obținut statutul de țară invitată la ediția din anul 2019 a Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA. Înființat în 1969, Festivalul s-a bucurat până în prezent de 26 de ediții, dedicate unor state cu un important tezaur cultural precum: Brazilia, China, Rusia, Italia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia, Mexic, Portugalia, Japonia, Austria, Spania, Grecia, Belgia, Germania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Olanda, Italia.

Prezența României la această manifestare culturală de anvergură și notorietate internațională constituie, dincolo de oportunitatea de consolidare a unor contacte și a unei rețele instituționale în sfera cultural-artistică, un excelent prilej de promovare a patrimoniului și culturii românești, prin toate formele de expresie artistică. De asemenea, aceasta atrage un important capital de imagine, în continuarea exercițiului Președinției Consiliului UE, prevăzut pentru România în primul semestru al anului 2019.

Despre rolul de țară invitată în cadrul Festivalului EUROPALIA, Lucian Haralambie a dialogat în cadrul ediției de miercuri, 25 septembrie 2019, cu Horia Barna - directorul artistic al EUROPALIA Romania și violoncelistul Marin Cazacu, curatorul programului muzical al seriei.

Domnule Horia Barna, așadar ne pregătim pentru cea de-a 27-a ediție a Festivalului Europalia. Înainte de a vorbi despre tot ce înseamnă Europalia România, aș vrea, pentru cei care nu sunt atât de familiarizați cu această serie, să ne faceți un scurt istoric al festivalului.

Horia Barna: Istoria Festivalului Europalia are 50 de ani. Mult, puțin... Am participat într-o ediție din 2007 împreună cu alte țări din Uniunea Europeană. A fost o ediție prilejuită de recentele intrări ale țărilor din est. Festivalul e bianual și este un festival al artelor, al tuturor artelor - arte vizuale, artele spectacolului, literatură, film, în bună măsură conferințe și, evident, foarte multă muzică.


În mare parte, evenimentele au loc în Belgia, dar și în alte țări europene. O să vă rog să le numiți pe cele de anul acesta.

Horia Barna: Da. E interesant că pe o rază de circa 400 de kilometri festivalul și-a propus, de-a lungul timpului, să facă un fel de răspândire în arealul de public de milioane de spectatori în bunele cazuri și de-a lungul timpului în afară de Belgia. Muzica excelează printr-un tip de proiect muzical care are mai multe evenimente. Sunt turnee în Olanda - atât la Haga, cât și la Rotterdam sau Amsterdam - la Londra, în Marea Britanie, în Luxemburg, în nordul Franței și la Berlin, în Germania.


Și ajungem la ediția de anul acesta, cea în care țară invitată este România. Ce înseamnă exact acest statut de țară invitată?

Horia Barna: Europalia International și-a făcut acest fel de format ca din doi în doi ani să prezinte publicului belgian și vest-european - sunt foarte mulți turiști care vin alături de publicul belgian, olandez și celelalte - câte o țară pe care încep să o "pregătească" cu foarte mulți ani înainte. Asta e foarte interesant! Noi avem acest festival în îngrijire, în pregătire și implementare... Institutul Cultural Român are festivalul din aprilie anul trecut. Ne-am străduit să ne racordăm la ceva pregătit dinainte și preluat parțial de Ministerul Culturii, iar belgienii de la Europalia International s-au pregătit de cel puțin cinci ani după formatul și cerințele rețetei lor. Adică să discute cu săli, în cazul muzicii și al tuturor celorlalte arte, muzee, spații neconvenționale foarte cunoscute, care au un public și care au niște principii și niște criterii de selecție al oricărui act artistic.


Priviți această invitație ca pe o continuare a președinției Consiliului Uniunii Europene?

Horia Barna: Ea, inițial, era gândită ca o sincronizare cu președinția Consiliului Uniunii, dar pentru că Marea Britanie vrea Brexit, vrea afară din Uniunea Europeană, România i-a luat locul în primul semestru și poate că e chiar mai bine pentru că, iată, în felul ăsta tot anul 2019 va fi acoperit în Belgia.


(...)

În studioul nostru invitați sunt domnul Horia Barna, directorul artistic al Europalia România, și violoncelistul Marin Cazacu. Maestre, sunteți curatorul programului muzical al seriei. O avem, așadar, invitată în cadrul Europalia pe Angela Gheorghiu. Va susține un recital la Bozar alături de pianista Alexandra Dariescu. Să începem de la acest recital, după care v-aș ruga să-i menționați și pe ceilalți muzicieni români care vor fi prezenți în cadrul seriei.

Marin Cazacu: Sigur, Alexandra Dariescu, iată, va fi prezentă în două ipostaze: o dată, alături de Angela Gheorghiu într-un recital de lieduri și arii de operă, în data de 15 noiembrie (trebuie să specificăm acest lucru pentru cei care doresc să călătorească până la Bruxelles să asculte acest concert extraordinar), într-o sală în care, într-adevăr, Angela Gheorghiu a triumfat de foarte multe ori, sala Bozar, cea mai prestigioasă sală de concert din Belgia. Și, pornind de la acest eveniment special, deschiderea oficială care va avea loc pe data de 1 octombrie va fi după vizitatea expoziției Brâncuși de către delegația oficială... se vor aduna cu toții în această sală minunată Bozar și vor asculta muzică de cea mai mare calitate cântată de Ansamblul RaRo - SoNoRo - și invitații. Invitații sunt: la vioară Eric Schumann, un violonist dintr-o familie de muzicieni români emigrați în Germania, Răzvan Popeci la violă, Andrei Ioniță, care nu mai are nevoie de prezentare, e celebru deja pot să spun, și Diana Kettler la pian. Sigur că muzica pe care o vor interpreta este legată de rezonanța pe care acest festival trebuie să-l aibă din punctul de vedere al culturii române asupra publicului belgian și include opere și lucrări de George Enescu, Bela Bartok și Eric Satie.

După aceea, prezențele românești sunt de cea mai înaltă calitate. Nu de mult timp a avut loc la Sala Palatului un concert de neuitat al Orchestrei Concertgebouw din Amsterdam avându-l la pupitru pe dirijorul Cristian Măcelaru, care de data asta va fi în ipostaza de dirijor al Orchestrei Naționale a Belgiei, în data de 30 noiembrie și 1 decembrie, avându-l din nou solist pe Andrei Ioniță, și în care nu va lipsi cu siguranță o lucrare românească - celebra Rapsodie română nr.1 de George Enescu. Orchestra va mai cânta alături de Cristian Măcelaru lucrări de Elgar și Serghei Prokofiev.

Dar numele mari nu se opresc aici, pentru că atunci când am vorbit de Ansamblul RaRo, Răzvan Popovici, care este unul dintre cei mai implicați artiști români în dezvoltarea culturii muzicii clasice în România, pentru că el reunește tineri muzicieni români împreună cu artiști de mare calitate, deja consacrați în spațiul european și nu numai - îi pune pe aceștia să creeze împreună ceea ce numim astăzi cel mai frumos ansamblu, cel al muzicii de cameră. Ei vor fi prezenți din nou la Bruxelles alături de Mihaela Martin, Valentin Răduțiu și, cu siguranță, publicul va savura din plin atât muzica românească, cât și pe cea universală în interpretarea acestui ansamblu deosebit.

De asemenea, este foarte important să amintim că Festivalul Europalia propune foarte mult nu numai României, ci și tuturor țărilor care sunt invitate, promovarea tinerilor artiști. iar tinerii artiști la început de carieră, deja din spațiul românesc - și aici amintesc câteva nume... Alexandra Dariescu, care va avea un recital de sine stătător; de asemenea, Daniel Petrică Ciobanu, cel care a câștigat un premiu extraordinar de important la Concursul Arthur Rubinstein de la Ierusalim, și care va fi din nou prezent la Sala Bozar din Bruxelles cu un recital fabulos; de asemenea, un alt pianist, Florian Mitrea, violoncelistul Valentin Răduțiu în compania unui pianist rus... toți vor cânta lucrări românești; majoritatea vor fi dintre cele pe care publicul belgian nu le-a descoperit încă și așteptăm să se bucure din plin de aceste lucrări extraordinare. Și dacă tot amintim de partea clasică, artiști care provin din spațiul clasic s-au intersectat cu jazzul, cu alt tip de muzică și-atunci, cu siguranță, vom deschide un alt subiect la acest capitol.


(...)

Domnule Barna, v-aș ruga să ne vorbiți și despre celelalte categorii de muzică. Despre jazz, muzică electronică... avem și muzică hip hop în cadrul Europalia România. Cum sunt reprezentate aceste stiluri muzicale?

Horia Barna: Avem hip hop alternativ, ritmuri africane, grecești, turcești și muzică experimentală. Filosofia festivalului e făcută în așa fel încât să îmbine tradiția cu contemporaneitatea și chiar cu creațiile artistice noi, făcute între artiști belgieni și artiști români. Apropo de tradiție și contemporaneitate, semnalez - înainte să-l las pe Marin Cazacu să vorbească mai mult despre jazz, care are influențe clasice - unul dintre lucrurile care mi s-au părut foarte interesante, legate de Ansamblul de muzică veche "Anton Pann", Cantemir, care va cânta în decembrie la Gend și la Genappe, și la Valenciennes în nordul Franței o muzică extraordinar de specială în tot acest melting pot al festivalului, pentru că vine cu sunetele Levantului. Ei vor fi acompaniați și de doi instrumentiști turci, cu sprijinul Institutului Cultural Turc. Dar, mi s-a explicat și cred că va trebui să revenim - ăsta poate să fie un subiect bun de discuție în general - asupra oriectului și a organizării cultural-muzicale și nu doar muzicale, culturale în general a Imperiului Otoman de altădată și al întregului spațiu pe care l-a stăpânit pe drept sau pe nedrept (ne interesează mai puțin), dar într-o organizare demnă de cea occidentală, europeană. Am fost surprins să observ din discuțiile cu conducătorul ansamblului, Răileanu, similitudini cu renașterea, barocul și clasicismul și neoromantismul vest-european ș.a.m.d. De aici până la zona muzicii electronice și electroacustice, a muzicii de petrecere nu mai e mult. E un amestec foarte interesant pentru că s-a făcut o combinație... de exemplu, vechi cu nou: Ritualul ursului, cu toate sonoritățile destul de grave ale acestui tip de ritual, cu muzică pe fundal a unui compozitor belgian. Tot un alt compozitor belgian s-a gândit la o formulă foarte interesantă de a-și însoți creația muzicală nouă cu tulnicele și tulnicăresele din satul Avram Iancu din Apuseni. Tulnicele, după cum bine știu ascultătorii Radio România Muzical, au câteva tonuri, nu foarte multe, și transmiteau semnale. Așa am crezut și eu multă vreme, până m-am convins acum că lucrurile sunt un pic mai complicate, iar în combinație cu o muzică compusă special pentru asta asiști la un spectacol muzical, nu un concert, un spectacol muzical în toată puterea cuvântului extraordinar de puternic și, n-ar crede poate cineva, armonic. Foarte interesant! Sunt câteva exemple. Nu vreau să insist foarte mult, n-avem nici timp, e bine să ascultăm multă muzică la Radio România Muzical - poate c-ar fi bine să ascultăm și vorbe despre muzică uneori... ca să n-o lungesc, festivalul acesta al artelor și al sunetului din zona muzicii tinere, dar îi aduc și pe cei din tarafuri consacrate deja. Eu aș vrea să semnalez aici Taraf de impex, un taraf cu din câți au mai rămas din taraful de la Clejani care cântă cu acești tineri taraf de impex; unul dintre ei este băiatul lui Mircea Dinescu, Andrei Dinescu, un violonist excelent, neașteptat de bun. Și, împreună, acest fusion pe care l-am ascultat în pregătirea acestui festival ne-a dat o muzică care mie mi-a adus aminte de muzica rockului simfonic, a muzicii yes mountain de acum 40-50 de ani, într-o cheie mai nouă însă și mai puternică pe teme românești. N-aș fi crezut c-o să-mi placă Caliu atât de mult în această combinație.


Și ajungem la muzica de jazz. Maestre Cazacu?

Marin Cazacu: Înainte vreau să completez câteva lucruri. Acest festival Europalia este un festival total diferit de tot ceea ce suntem noi obișnuiță să numim festival de muzică, pentru că el trebuie să reprezinte o societate întreagă, iar societatea românească este prezentă într-adevăr și cu muzică clasică, și cu muzica pe care tocmai a amintit-o domnul Horia Barna, și acest fusion între muzici și între arte. Sunt spectacole, de fapt. Se petrece nu numai la Bruxelles, ci în întreaga Belgie, ba din contră, depășește și granițele acestei țări. Și în țările care sunt vecine cu Belgia, se întâmplă și acolo acest tip de evenimente. Ce vreau să spun este că, de exemplu, unul dintre evenimente se numește "Ecouri ale lui Enescu", unde Alex Simu, cu cvintetul domniei sale face o legătură fantastică de la muzica lui Enescu spre muzica de jazz. Alte lucruri extraordinare sunt Jazz Concert East to West; Florin Niculescu quintet vine cu o formulă extraordinar de convingătoare a ceea ce înseamnă clasic jazz în acest context, o muzică foarte iubită în spațiul vest-european. Și ca să nu uit pe toată lumea, aș vrea să amintesc că Lucian Ban vine cu o replică a lui Oedipus rex a lui Enescu, Oedipus redux - îl numește domnia sa, împreună cu formația pe care o are în grijă și care este ceva spectaculos pentru că au cucerit lumea întreagă cu acest spectacol. Nu s-ar termina nimic dacă n-am aminti de Dumi Trio, e vorba de Trio Dumitriu, și Maria Răducanu Quintet, de asemenea, într-o seară extraordinară de improvizație jazzistică pe care o va prezenta în câteva orașe... și toate pornesc însă de la elemente de muzică clasică - asta este foarte important - și nu numai muzică clasică, sunt teme românești în majoritate. Această muzică reprezintă o societate, este o muzică ce ne reprezintă și pe noi pentru că nu numai noi ascultăm muzică clasică la România Muzical în acest moment, dar alte persoane ascultă altfel de muzică pe alte canale. La fel se întâmplă și în Belgia. Lumea ascultă muzica clasică la canalul destinat muzicii clasice, dar alții ascultă alte tipuri de muzică.

Este vorba, până la urmă, de o reprezentare cât mai bună, cât mai bogată a culturii românești. Așadar, din 1 octombrie, începe Festivalul Europalia România, vreme de patru luni, în Belgia, dar și în alte țări europene.