Miercuri și joi, 22 și 23 ianuarie, solistă a Filarmonicii bucureștene este violonista Ioana Cristina Goicea, unul dintre cele mai importante nume ale generației actuale.

Cum au decurs repetițiile?

Foarte bine. E totul exact cum mă așteptam. Foarte bine, fără nici un fel de problemă. Mi-a făcut plăcere.

Este prima colaborare cu dirijorul Gabriel Bebeșelea?

Nu. Noi am mai colaborat la Sibiu. Am cântat Simfonia concertantă cu Cristian Ladislau Andriș. Pur și simplu, nu se discută prea mult, că nu e nevoie sau ascultă și se cântă și cred că asta e cel mai important lucru.

Alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii George Enescu veți interpreta concertul pentru vioară și orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski. Cum ați gândit acest eveniment și de ce ați ales această lucrare?

Mă bucur că s-a potrivit așa de bine. Gabriel avea data asta și el a vrut să cânte cu mine. Ne-am gândit la programul acesta pentru că este așa de început de an deosebit și publicul iubește acest concert și nu numai publicul și ne-am gândit că ar fi o idee foarte bună.

Ce proiecte urmează pentru dumneavoastră?

Foarte multe proiecte. Tocmai am avut concert la Nurnberg, cu filarmonica de acolo. Am fost sunată în ultimul moment să înlocuiesc pe cineva. A fost deci foarte spontan. În februarie o să am recital și prezentarea CD-ului la Leipzig cu pianistul meu Andrei Banciu și din luna martie încep concertele și mai dese. Acum să spunem că a fost luna ianuarie foarte plină, februarie un concert și din martie am foarte multe recitaluri, în aprilie concertul de Brahms, la lacul Constance, cu filarmonica din Constance, în Germania.

Să ne vorbiți un pic despre acest album.

Este CD-ul pe care l-am câștigat în urma câștigării concursului de la Bonn din Germania. Am avut posibilitatea să înregistrez un CD cu casa de discuri Genuine Label din Leipzig, care este o casă de discuri deosebit de bună și de cunoscută și pentru mine a fost debutul în Europa acest CD. Titlul este Exuberanță romantică. Deci este vorba despre lucrări romantice, despre culori, despre emoții și asta am vrut să aduc nou în acest CD și mă bucur foarte mult că mi s-a dat această șansă.

Cum ați ales repertoriul pentru acest disc?

Împreună cu pianistul meu Andrei, noi am pornit cu Sonata de Stan Golestan, care e o lucrare necunoscută, chiar și în România, deși el a fost, bineînțeles,  român. A trăit la Paris. Este o lucrare extraordinară și noi am vrut să o aducem publicului, deci este primă audiție pe CD și de la această lucrare a pornit ideea și am combinat-o cu Sonata de Strauss, care este una dintre cele mai mari și mai importante sonate din repertoriul de vioară și pina. Cele două sonate împreună au similitudini. Cred că e o combinație deosebită și Suita de Korngold. Ea a fost scrisă pentru orchestră, dar a fost transcrisă pentru vioară și pian, Suita pe piesa de Shakespeare, Mult zgomot pentru nimic.