ACUM:
21.00
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 23.30 Sunete contemporane Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.
Apoi: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Arhivă : Actualitatea internațională Înapoi

La Tokyo - oportunități (irosite) de promovare a României

Bookmark and Share
Publicat: luni, 31 August 2015 , ora 9.24

Între 26 și 30 august a avut loc la Tokyo a XI a ediție a Concursului Internațional de Muzică “România” de la Tokyo, o inițiativă lăudabilă a doamnei Kazuko Shimada, președinta Societății Române de Muzică din capitala Japoniei. Din păcate acest eveniment este mult prea puțin sprijinit de partea română, care nu sesizează oportunitate de promovare a țării noastre în această regiun extrem de importantă. Pe tot parcursul desfășurării concursului, la Centrul Takanawa a avut loc și o expoziție dedicată României, o expoziție extrem de săracă și slab mediatizată. Am asistat la prezentări despre țara noastră făcute de Ambasada României la Tokyo, prezentări în power point, neatractive, cu impact 0 în spațiul nipon.

La competiția din al cărui juriu am făcut parte, alături de doamna Kazuko Shimada, muzicieni japonezi și prof. Mircea Penescu – concert maestru al Orchestri Medicilor din București, au fost selectați 90 de artiști în afimare, la diverse instrumente. Din păcate nici măcar unul dintre aceștia, poate tot din cauza neimplicării părții române, nu a abordat vreo lucrare românească. Alte opotunități irosite...

În cele cinci zile pline de muzică am putut asculta performeri remarcabili. La secțiunea instrumente cu coarde a câștigat Reika Sakamoto, o violonistă de 19 ani, cu o tehnică strălucitoare, o artistă plină de forță și cu o muzicalitate ieșită din comun. În finală a impresionat prin interpretarea Fanteziei pe teme din opera Faust de Henryk Wieniawsky.

La secțiunea muzică de cameră Premiul I a fost obținut de Ansamblul Horamiro, care a oferit o superbă interpretare a Trio-ului pentru vioară, clarinet și pian de Gian Carlo Menotti.

Foarte spectaculoasă și de un înalt nivel tehnico-artistic a fost secțiunea intrumentelor de percuție. Armatele instrumentelor membranofone, idiofone și melodice au fost cel mai bine conduse de Mika Horino de 22 de ani.

Slab a fost nivelul la canto unde cu greu juriul a putut acorda un premiu III, singura remarcată fiind soprana Kim Hyoni. Lipsa tradiției și particularitățile fizice îi fac pe japonezi să nu exceleze în domeniul artei lirice.

La secțiunea instrumentelor de suflat am putut remarca dragostea niponilor pentru un instrument prea puțin remarcat în muzica clasică în România – saxofonul. Artiștii din Japonia ne-au convins de extraordinarele resurse expresive pe care le are acest instrument. Dintre magicienii saxofonului preferata juriului a fost Yoshiko Susuki.

Ultima secțiune a fost cea dedicată pianiștilor. În ultima zi cei șase finaliști ne-au încântat cu un repertoriu variat de la Bach la Prokofiev și de la Brahms la Ravel. S-a detașat prin calitatea sunetului, atenta reliefare a detaliilor și logica construcțiilor sonore, Kentaro Kawakami.

Chiar dacă nu sunt foarte talentați japonezii compensează prin hărnicie, ambiție, tenacitate, seriozitate, prin cultul pentru lucrul bine făcut, atribute care caracterizează cred întreaga societate japoneză.

Ar fi păcat să nu reacționăm și să nu sprijinim într-un mod mai eficient Concursul Internațional de Muzică “România” de la Tokyo, această inițiativă unică a unui om îndrăgostit de țara noastră – Kazuko Shimada.


Sebastian Crăciun