ACUM:
12.55
Promo
Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Urmează: 12.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.
Apoi: 13.00 Info buletin muzical Știrile muzicale ale zilei.

Discurile anului 2019

Arhiva edițiilor anterioare: 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013

Albumul 'Maddalena and the prince' cu Maddalena del Gobbo - CD Review, 9 noiembrie 2019

Bookmark and Share

Maddalena and the Prince este cel de-al treilea album lansat de Maddalena Del Gobbo. Ea este o interpretă la viola da gamba recunoscută la nivel internațional, artistă Deutsche Grammophone - sigla sub care a fost lansat și acest album în 27 iulie 2019. Dincolo de calitatea acestui material, desigur înregistrat impecabil, trebuie să vă vorbesc despre instrumentul la care cântă de această dată Maddalena Del Gobbo - baritonul, despre performanțele acestei artiste de origine italiană, și nu în ultimul rând despre muzica inedită pe care o propune.

"Maddalena și prințul" - regăsim sub acest titlu profilul lui Nikolaus Esterházy, mare iubitor de muzica și patron al lui Joseph Haydn, pasionat de acest instrument bariton, comandând o serie de lucrări special pentru a le interpreta el însuși. De aici tot acest repertoriu, Trio-sonate și Divertismente compuse de Joseph Haydn, Andreas Lidl, Franz Xaver Hammer și Luigi Tomasini, membri ai Capelei de la Esterhaza, desigur cu excepția lui Haydn care a fost Kapellmeister.

Câteva cuvinte despre acest instrument istoric - inclus în familia violei (noi spunem viola da gamba), apropiat de aceasta prin construcție, dar având în plus un set de corzi care intră în rezonanță cu cele principale, atunci când sunt puse în vibrație de un arcuș. Acest set suplimentar de corzi pot fi ciupite sau pur și simplu ignorate, în funcție de intențiile compozitorului, dar contribuie la calitatea specială a sunetului acestui instrument, intră în rezonanță și îl amplifică. Este un instrument foarte elegant, cu un cap arcuit și sculptat, folosit până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, și din nou odată cu impunerea curentului interpretărilor istorice, în secolul XX. Maddalena del Gobbo se alătură acestui curent și promovează vechiul instrument în această ultimă apariție discografică, îl consideră "un prinț al instrumentelor, cu cele șase corzi de gută, cu alte nouă corzi de metal care rezonează prin simpatie, cu un cap sculptat, ornamente delicate, și desigur sunetul nobil și plin de grație".

Joseph Haydn este cel care a semnat cele mai multe lucrări pentru bariton, la solicitarea prințului Esterhazy - peste 175, dintre care 126 sunt Trio-uri pentru bariton, violă și violoncel, compuse până în anul 1775. Din prezentarea albumul descoperim și faptul că el studia noaptea pe ascuns la acest instrument pentru a face față solicitărilor patronului său.

În prezent baritonul este un instrument rar înregistrat, de aceea și acest repertoriu apare inedit, interpretat rafinat, cu sensibilitate și atenție la detalii de o artistă specializată în muzica veche, acum deschizând un nou capitol prin aceste lucrări din perioada clasicismului vienez, unele aflate chiar la granița dintre baroc și clasicim . Desigur, experința sa deja dobândită în sfera muzicii vechi își spune cuvântul prin genul de atac, claritatea și modul de construcție al frazei muzicale. Albumul a fost înregistrat chiar în Sala Haydn a Palatului Esterhazy din Eisenach. Artista vorbește despre atmosfera magică a locului, despre momentul înregistrării, pentru ea o experiență de neuitat, venind să pună în valoare pasiunea unui prinț pentru acest instrument - se spune că a durat zece ani această pasiune, după care atenția lui Nikolaus Esterhazy s-a îndreptat către alte domenii. Dar a fost suficient ca în acești 10 ani să apară un întreg repertoiu de profil. Maddalena del Gobbo propune în acest album, dincolo de Trio-urile și Divertismentele de Joseph Haydn, desigur cele mai valoroase și un Trio în Do major pentru bariton, violă și violocel de Luigi Tomasini, concertmaestrul Capelei de la Esterhaza, o Sonată pentru viola da gamba și clavecin de Franz Xaver Hammer, violoncelistul solist al aceluiași ansamblu, singura care aduce o schimbare de sonoritate în acest material în care predomină trio-ul bariton, viola și violoncel și un Divertisment de Andreas Lidl, un virtuoz al baritonului și violei da gamba angajat la curtea de la Eisenach între 1769 și 1774 , aici luând lecții de compoziție cu Joseph Haydn.

Maddalena Del Gobbo și-a ales ca parteneri de dialog pe Robert Bauerstatter, violist și pe violoncelistul David Pennetzdorfer, instrumentiști în Orchestra Filarmonicii din Viena, omogen integrați în peisajul fără asperități sonore . Excepția o reprezintă Sonata lui Tomasini care îl aduce în atenția noastră pe Ewald Donhoffer, clavecinist cu care artista a mai colaborat în albumele precedente, "Viola d'emozione" și "Henriette, The Princess of the viol".

Desigur sunetul instrumentului solist este distinct, cald, învăluitor, interpretările foarte convingătoare, deși cu greu sesizăm pasaje în care sunt folosite corzile ciupite, pe fondul acestei ambianțe amiabil . Albumul "Maddalena and the prince" se încheie cu Trio-ul nr.97 în Re major compus de Joseph Haydn cu ocazia zilei de naștere a principelui Esterhazi. Desigur condeiul maestrului curții se distinge la nivel variațional și ca inspirație, de asemenea umorul său rămâne intact. Pentru că în acest Trio alături de cele trei părți obișnuite, Haydn adaugă o Poloneză, un Adagio, un Menuet și un Final fugato, pentru a ne reaminti că instrumentul provine dintr-o altă epocă și doar zece ani a reușit să atragă toate privirile, toată atenția tocmai datorită pasiunii prințului Nikolaus Esterhaza pentru sonoritatea și aspectul său.

Maddalena del Gobbo reactualizează în anul 2019 această poveste, ne-o spune cu un talent înnăscut și adaugă un nou album de succes unei discografii care va fi cu siguranță extrem de captivantă și valoroasă. Rețineți acest material pentru Proiectul Discurile anului 2019, pentru că Maddalena del Gobbo reprezintă acum viitorul, noua generație care continuă să meargă pe un drum deschis cu decenii în urmă de artiști de talia lui Jordi Savall. Spun acest lucru pentru că aidoma acestuia, desigur la o scară mai mică, Maddalena del Gobbo adaugă muzicii pe care o interpretează un scenariu, o poveste, și totul devine astfel mult mai accesibil și mai interesant.

Marina Nedelcu