Apoi: 0.00
Adagietto
În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Discurile anului 2019

Arhiva edițiilor: 2022 | 2021 | 2020 | 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013

Pianista Luiza Borac - albumul Mozart in love - Music box, 20 mai 2019

În premieră, cel mai nou disc semnat de pianista Luiza Borac, pe care am admirat-o pe 10 mai la Sala Radio, într-o partitură inedită de George Enescu – singura parte păstrată dintr-un concert pentru pian și orchestră compus la 16 ani.

Albumul Mozart in love a fost lansat la nivel internațional pe 3 mai de casa Hansler și cuprinde 3 lucrări de Mozart (8 variațiuni KV 613, 12 variațiuni KV 265 pe tema Ah, vous dirai-je, maman și Rondo KV 511) dar și lucrări inspirate de Mozart, semnate de Liszt (Reminiscences de Don Juan), Bizet (transcripție după serenada lui Don Giovanni) și Chopin (Variațiunile op. 2 pentru pian și orchestră pe tema La ci darem la mano de Mozart). Sunt și înregistrări noi, dar și o înregistrare din 2010, realizată de Luiza Borac la Sala Radio alături de Orchestra Națională Radio condusă de Horia Andreescu.

Cristina Comandașu: Un titlu foarte frumos pentru un nou disc - Mozart in love. De unde a venit ideea acestui titlu mai neobișnuit pentru muzica clasică?

Luiza Borac: Da, așa este. Este asociat cu câteva trăiri de-ale mele. Primul meu recital de pian de care-mi aduc aminte cu clară conștiință a fost un recital în care am cântat Mozart; a fost un moment important, la vârsta de 7 ani, când am avut sentimentul că muzica-mi vorbește direct. Alături de gamele și de studiile pe care le fac copiii și piesele pregătitoare, a fost un moment important când am cântat o piesă care se află pe acest disc, Rondo în la minor de Mozart, și a fost un moment de bucurie inocentă, moment pe care am încercat să-l regăsesc în recitalurile de mai târziu, în timpul studiilor de școală, de Conservator, în cariera de pianist.

Și, așa cum spun mulți muzicieni, Mozart rămâne unul din cele mai dificile momente de a face muzica să vorbească simplu... este cel mai greu să fii simplu. M-a impresionat acest fenomen care a avut loc în 1787, în momentul în care a apărut opera Don Giovanni. Mozart l-a întâlnit pe genialul libretist Lorenzo Da Ponte, au scris trei opere împreună - s-au întâlnit două genii și a ieșit o flacără care arde peste secole. În momentul în care a apărut opera Don Giovanni, care este o analiză profundă și complexă a acestui love, a acestui sentiment care ne mișcă și ne îmbogățește viețile tuturor, această operă a fost la ora aceea o explozie, opera operelor, a fost un mare succes și continuă să fie un mare succes. Iar ceea ce este absolut, aproape unic în istoria muzicii, această operă Don Giovanni a influențat generații de compozitori care au încercat să reflecteze, să parafrazeze, să compună în același spirit. Și acest disc este dedicat acestui fenomen love în opera Don Giovanni.

Un lucru cu care sunt de acord: este foarte greu să fii simplu în modul cum interpretezi, iar Mozart mie mi se pare cel mai greu de interpretat tocmai din punctul acesta de vedere. Cum ai rezolvat tu dificultățile partiturilor mozartiene? Mie mi s-a părut că Mozart al tău este, așa, la jumătatea dintre imaginea clasică și imaginea pe care i-a creat-o filmul lui Milos Forman - un Mozart jucăuș și serios în același timp - în care simt și ingenuitatea ta care rămâne neschimbată și acum, la vârsta maturității. Cum ai depășit tu ideea aceasta că trebuie să fim simpli? Că este greu.

Vă mulțumesc pentru compliment! O frază care pe mine m-a mișcat profund aparține pianistului Edwin Fischer. Spunea în cursurile sale de măiestrie pianiștilor care se luptau cu această dificultate de a crea o simplitate în muzica lui Mozart, care este așa cum spuneți, extrem de complexă și de profundă... Edwin Fischer spunea elevilor săi "Încercați să țineți în mână o pasăre foarte mică fără s-o zdrobiți și să-i simțiți pulsul. Atunci înțelegeți cum să vă apropiați de tușeul mozartian." Mozart a trăit foarte puțin. În 36 de ani a creat extraordinar de mult. La o vârstă foarte fragedă a fost expus peste tot. Era... copil minune e puțin spus... era un fenomen care, în ciuda faptului că s-a scris foarte mult despre Mozart și s-a analizat, încă este un mare mister această personalitate a muzicii. Iar pentru că de la o vârstă foarte fragedă a trebuit să încânte lumea la Curte, i se cerea să facă improvizații, copilăria lui a suferit - nu a avut copilărie - iar când a început să creeze, am simțit că a căutat să retrăiască această copilărie, cum bine spuneați, jucăușă, cu mare imaginație... În atâtea seturi de variațiuni pe care le-a scris, fiecare variațiune - zeci și zeci de variațiuni... imaginația lui este debordantă, o fantezie nelimitată și această inocență a copilăriei de care nu a avut parte a recreat-o în operele sale și acest lucru m-a inspirat foarte mult, apropiindu-mă de lucrările lui.


Ce te-a făcut să alegi Mozart după ce ai avut o serie întreagă de discuri cu compozitori români, în principal? Sigur, rămân memorabile discurile cu Enescu și Lipatti, cel puțin pentru mine. Dincolo de această amintire din copilărie, primul recital și, iată, și o piesă din acel recital pe acest disc.

Această reîntoarcere la prima dragoste, dar m-au fascinat și abordările altor compozitori, viziunile lor asupra operei Don Giovanni care sunt foarte diferite.

Georges Bizet transpune întreaga operă Don Giovanni pentru pian solo; este o transpunere destul de directă.

Iar în ceea ce privește pe Frederic Chopin, Variațiunile sale op.2 pe tema "La ci darem la mano"... el creează un concert de pian asupra unei singure teme din opera Don Giovanni. Iar ceea ce este absolut spectaculos este că apariția lui pe scena istorică s-a petrecut cu această operă Don Giovanni, cu acest moment. Este lucrarea sa op. 2 descoperită de Robert Schumann, care când a parcurs această partitură a scris celebrul articol "Domnilor, pălăria jos! Un geniu!" A fost apariția lui Frederic Chopin în lumea muzicii și cu recomandarea lui Robert Schumann, foarte, foarte importantă. Este un adevărat concert de pian inspirat de o singură temă din Don Giovanni, "La ci darem la mano".

Prin contrast, Franz Liszt creează de asemenea ceva absolut extraordinar, prin faptul că Franz Liszt cuprinde toată opera în câteva minute. Franz Liszt parcurge absolut tot materialul operei Don Giovanni, începând cu apariția absolut cutremurătoare, zugrăvită în felul său inegalabil, apariția Comendatorului - așa începe parafraza Don Giovanni... Franz Liszt face un rezumat al acestor momente importante ale operei în ordinea sa proprie. Momentul dramatic, de final, când apare fantoma Comandorului să-l judece pe Don Giovanni, acest moment este plasat la începutul parafrazei. Apoi avem "La ci darem la mano", de asemenea cu câteva variațiuni, întregul dialog cu Zerlina. Iar ceea ce este o viziune optimistă, Franz Liszt încheie parafraza Don Juan cu celebra arie a șampaniei, deci în contrast cu sfârșitul atât de dur și de dramatic și atât de îngrozitor al operei Don Giovanni. Franz Liszt termină cu aceste acorduri, această arie atât de iubită, Aria șampaniei, ceea ce este pentru public un moment fericit. Pentru pianiști, această lucrare "Reminiscences de Don Juan" se numără printre cele mai dificile lucrări care s-au scris vreodată pentru pian solo.


Alături de acestea, și trei lucrări de Mozart însuși. Am amintit acest Rondo în la minor, sunt mai cunoscutele Variațiuni pe tema "Ah, vous dirai-je maman", dar prima lucrare de pe disc, KV 613, e destul de rar cântată.

Da, așa este. Avea un context ușor frivol această temă, "Ein weib ist das herrlichste ding" - Femeia este cel mai delicios lucru. Mozart face din aceste variațiuni... Da, tema, într-adevăr, bine că specificați, tema nu este a lui, este a unui discipol Benedikt Schack, un foarte apropiat al lui Mozart care se spune că a fost pe patul de moarte alături de el. A fost cel care a fost alături de Constanze Mozart, a lucrat la manuscrise, la Requiem foarte mult. El era și un cântăreț celebru și chiar a fost implicat în premiera operei Don Giovanni. Mozart îl vizita adesea, îi parcurgea manuscrisele și a găsit această temă care i-a plăcut în mod deosebit și a scris un set impresionant de variațiuni. Aș vrea să adaug că în înregistrarea originală se află cele două rondo-uri, în Re major și la minor, care de obicei apar împreună. Nu am avut loc pe disc, a trebuit să fie exclus din discul fizic, dar este disponibil în versiunea on-line.


Avem pe acest disc înregistrări noi, dar și o înregistrare de arhivă, din arhiva Radio România, un concert din octombrie 2010 alături de Orchestra Națională Radio și Horia Andreescu - este vorba de piesa lui Chopin.

Este o înregistrare live, este un moment fericit din partea tuturor - atât solist, cât și orchestră. Horia Andreescu conduce această piesă cu o vervă și cu o strălucire extraordinare. A rămas această versiune live, această amintire a unui concert de succes și am vrut să-l cuprind în acest proiect "Mozart in love". Mă aflu astăzi alături de Orchestra Națională Radio pentru premiera Concertului de George Enescu. Este o relație de prețuire, de dragoste între noi și cred că acest proiect din 2010, cât și cel de astăzi sunt momente emoționante pentru mine.


Și înregistrările noi când și cum au fost realizate? Cele de pe disc, cu pian solo.

Înregistrările noi au fost de fapt un experiment. În Hanovra s-a construit un studio de înregistrări imens, cu absolut toate dotările, cu tehnologia cea mai modernă, o sală de înregistrare enormă, cu capacități de a înregistra orchestre, coruri ș.a.m.d. Nu făcuseră înregistrări de pian. Firma Steinway a pus la dispoziție un pian Steinway și m-a rugat să testez pianul și acustica. Neștiind că din asta o să iasă o producție, m-am dus, am testat și mi s-a părut foarte bine și am spus să încercăm să facem o înregistrare. Și am încercat să facem această înregistrare și a ieșit atât de bine încât firma Profil Hanssler a preluat-o imediat și suntem foarte bucuroși că au fost mulțumiți.


Discul a primit deja recenzii foarte favorabile. Poți să ne povestești puțin?

A fost prezentat la Radio Bremen de curând, chiar acum două săptămâni, în care s-a vorbit foarte pozitiv, iar de curând au venit două recenzii foarte frumoase de la revista Fanfare, în America. Amândouă recenziile sunt la superlativ pentru toți participanții - solist, orchestră, studioul de înregistrări. Deci, suntem foarte, foarte fericiți că această idee care a început ca un experiment a luat o formă foarte frumoasă.


Cum te simți tu ca pianist și ca personalitate vizavi de personalitatea lui Mozart?

Ooo, noi suntem trecători prin universul său și fericiți că putem să-l vizităm în acest fel. Pregătind acest disc, încercam să mă apropii de fenomenul Mozart în felul meu și este, într-adevăr, incomensurabil! Talentul său, felul în care a copleșit istoria... până astăzi compozitorii se ghidează după el așa cum se ghidează și după Johann Sebastian Bach. Nu pot să spun decât că sunt momente care marchează profund un pianist, momentele în care se apropie de muzica sa. L-aș cita aici pe Leonard Bernstein care spune că poți să mergi la atâtea concerte, să asculți foarte multe discuri, să fii înconjurat de foarte mare muzică... nimic pentru el nu se compară cu momentul în care se așază la pian și cântă câteva măsuri de Wolfgang Amadeus Mozart.


E vreun mesaj încifrat în acest disc, pe care l-ai gândit pentru cei care ar asculta discul?

Încifrat, nu. Cred că aș vrea să menționez că startul acestui disc a avut loc în Franța, a fost o pre-lansare, și au fost niște momente absolut emoționante. A avut loc la Teatrul Delice, o sală istorică, frumoasă în Albi, eveniment organizat de Clubul Rotary Albi Pastel și niște personalități române foarte dedicate acestui proiect; Elena și Radu Cizmaru au condus acest proiect cu o perfecțiune incredibilă. Acest disc s-a lansat înspre ajutorarea unui număr de copii cu handicap care nu pot să beneficieze de cursuri școlare. În dorința de a prezenta cât mai aproape acest disc au fost invitați peste 300 de copii din școlile respective în teatru, unde am avut un dialog cu acești copii despre Mozart. Au recunoscut imediat Ah, vous dirai-je maman", au aplaudat ca la un concert rock, a fost o atmosferă extraodinară. Și, vizavi de această piesă, este foarte interesant... această piesă este foarte iubită, este un cântec din folclorul francez din secolul al XVII-lea care nu are nici o legătură cu Crăciunul, dar fiind așa de iubit, în Germania și în Marea Britanie s-a transformat, cum știți, într-un cântec de Crăciun. Pentru ei, în Franța, când le spuneam asta, nu puteau să creadă. Iar în Germania, această temă este întotdeauna asociată cu Crăciunul, la fel ca și în Anglia "twinkle, twinkle, little star"... foarte interesant!


Crezi că, până la urmă, ideea fiecărui artist în momentul când produce un disc sau altceva care trebuie să ajungă la public - de asta și vorbeam despre un mesaj - este că vrea să transmită ceva acelor oameni care-l ascultă. Cred că nimeni dintre noi, muzicienii de exemplu, nu facem ceva fără să ne gândim la publicul nostru. Ce ne așteptăm să mai spună oamenilor secolului XXI muzica lui Mozart? Sau ce ar trebui să le mai transmită muzica lui?

Cred că mesajul operei Don Giovanni, care vorbește despre dragoste și iubire, cred că este puntea cea mai directă între suflete. Cred că acest mesaj al dragostei care încălzește inimile apropie inimile indiferent de locul în care s-ar afla geografic sau istoric și cred că acesta este cel mai puternic mesaj. Mozart a scris despre dragoste, a înțeles acest fenomen ca nimeni altul, s-a apropiat foarte mult de acest fenomen al dragostei pe care l-a înțeles, l-a dat mai departe prin muzica sa într-un mod foarte emoționant.


Citându-l pe Colin Clarke de la revista Fanfare, una dintre cele mai influente publicații dedicate aparițiilor discografice din Statele Unite ale Americii, Mozart in love, discul semnat de Luiza Borac este, citez: “fabulos, programul frumos ales, bine înregistrat, superb și inteligent cântat”.

La final, nu-mi rămâne decât să adaug că nu trebuie ratată sub nicio formă experiența de a asculta, iar și iar, acest disc mozartian semnat de Luiza Borac, care se dovedește o redutabilă mozartiană, dincolo de a fi o mare interpretă a muzicii lui Enescu și Lipatti, de pildă. Simțim tot sufletul Luizei pus în aceste înregistrări; cred, de altfel, că există și o perfectă potrivire între personalitatea compozitorului și a pianistei – aceeași ingenuitate, aceeași strălucire a unui talent ieșit din comun. Mozart propus de Luiza Borac este pur, jucăuș, plin de viață; în același timp, matur, consistent, servit de toate mijloacele tehnice și artistice puse la dispoziție de experiența unei, cu adevărat, mari pianiste.

Albumul Mozart in love este disponibil și în România, în librăriile Humanitas.


 

Cristina Comandașu