Album lansat în 5 ianuarie 2018

Following the river- este titlul discului de debut al lui Florian Mitrea, un pianist talentat, cu o carieră în plină ascensiune, născut la Bucureşti şi stabilit din 2008 în Marea Britanie. Following the river - numele acestui album reflectă imaginile pitoreşti ale Dunării. Nu este vorba însă despre acele valsuri vieneze ale familiei de compozitori Strauss, pline de strălucire, bună dispoziţie şi claritate tonală armonică, ci de o muzică impregnată de creaţia folclorică est-europeană laică sau religioasă, cu texturi sonore bogate, uneori stranii şi ritmuri asimetrice. În alcătuirea acestui repertoriu pianistul s-a inspirat din propriile amintiri din perioada copilăriei petrecute vara în Delta Dunării, mama sa fiind originară din Tulcea. Pe broşura care însoţeşte discul său, Florian Mitrea scrie: «Unele dintre amintirile care îmi sunt dragi sunt nopţile fierbinţi de vară petrecute pe o barcă în inima Deltei Dunării, ascultând şoaptele delicate ale sălciilor şi ciripitul îndepărtat al păsărilor şi numărând stelele de pe cer. Am fost fascinat de Dunăre de când mă ştiu. Misteriosul fluviu uneşte popoare din Europa Centrală şi cea de Est, purtând poveştile lor, cântecele, dansurile, bucuriile şi tristeţile lor. Muzica oamenilor care trăiesc pe malurile Dunării este hipnotizantă în capacitatea sa de expresie. Mă simt foarte norocos că am crescut într-o zonă în care muzica este încă foarte vie şi o componentă esenţială a vieţii oamenilor. Timp de mulţi ani am fost absorbit de acest univers muzical încântător şi discul Following the river este rezultatul împletirii dintre educaţia mea muzicală clasică şi interacţiunile din copilărie cu muzicienii din popor. Sper ca acest album să transpună ascultătorii într-o călătorie la fel de poetică şi tumultoasă ca însăşi viaţa». Toate aceste experienţe şi trăiri personale despre care vorbeşte pianistul Florian Mitrea se regăsesc şi în interpretarea sa. El a ales pentru albumul amintit lucrări din spaţiul românesc, compuse de Sigismund Toduţă, Paul Constantinescu şi Radu Paladi, dar şi două piese din creaţia romantică universală potrivite cu viziunea artistică ce oferă unitate acestui disc.

Lucrarea care deschide însă albumul este setul de şase dansuri în ritm bulgăresc din ciclul Mikrokosmos de Bela Bartok, o creaţie dificilă prin suprapunerea de structuri melodice şi armonice, cu acorduri puternic disonante şi ritmuri mixte, toate unite de parfumul modal specific zonei aflate la sud de Dunăre. Dacă în prima piesă din acest set, în tempo rubato, pianistul Florian Mitrea se concentrează pe conturarea melodiilor şi reliefarea particularităţilor armonice, în următoarele trei piese, în stil de toccată, el ne oferă o demonstraţie de agilitate şi incisivitate ritmică, bazându-se pe o tehnică fără cusur. Cea de-a patra piesă este inspirată de muzica lui George Gershwin, având evidente influenţe din zona jazzului nord-american. Dansul final este cel mai lung din set, sintetizând elementele ce compun stilul creaţiei lui Bela Bartok. Această ultimă piesă se aseamănă ca scriitură cu finalul Concertului nr. 3 pentru pian şi orchestră al aceluiaşi compozitor. Tema principală este strălucitoare şi bogată în culori sonore, iar structurile ritmice au o energie deosebită. Pianistul Florian Mitrea simte şi redă perfect toate aceste caracteristici ale muzicii lui Bela Bartok, oferindu-ne o interpretare încântătoare.

Cele două creaţii romantice de pe album sunt Melodia ungară D 817 de Franz Schubert şi Rapsodia ungară nr. 5 de Franz Liszt. Prima lucrare a fost compusă în anul 1824, în timpul petrecut de compozitor la reşedinţa de vară a contelui Esterhazy. Acolo Schubert a avut ocazia de a se familiariza cu folclorul muzical maghiar care l-a inspirat în compunerea acestei fermecătoare melodii ungureşti dansante, cu ritmuri punctate repetitive şi pasaje melodice ornamentate. Este muzică cu o atmosferă senină imperturbabilă, uşor naivă, diferită de Rapsodia nr. 5 de Liszt care, deşi este inspirată tot de muzica maghiară, are un caracter elegiac şi o bogăţie sonoră aparte. Interpretarea pianistului Florian Mitrea este introspectivă şi exprimă stări sufleteşti intense - tumult, resemnare, melancolie, linişte, dor, toate redate cu un simţ poetic deosebit şi cu o paletă dinamică şi agogică amplă.

Un loc deosebit pe acest album este ocupat de lucrările lui Sigismund Toduţă, compozitor reprezentativ pentru cultura muzicală românească secolul trecut. Muzicianul născut în anul 1908 la Simeria şi stins din viaţă la Cluj-Napoca în 1991 a înglobat în creaţia sa melodii folclorice şi religioase - bizantine sau gregoriene, aşezate pe formele specifice muzicii europene, prezentând, de asemenea, elemente ale unor orientări neorenascentiste și neobaroce. Pentru compoziţiile sale, el a obţinut distincţii numeroase, între care premiul al II-lea de compoziţie "George Enescu" în anul 1940, premiul "George Enescu" al Academiei Române în 1974 şi Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor între anii 1973 şi 1983. Din creaţia lui Sigismund Toduţă, pianistul Florian Mitrea a ales pentru discul său trei creaţii admirabile, diferite în ceea ce priveşte caracterul şi tratarea armonico-polifonică: este vorba despre două lucrări religioase în aranjamente pentru pian şi o piesă laică având un pronunţat iz folcloric românesc - Suita de cântece şi dansuri. Veţi asculta mai întâi Passacalia scrisă în 1943 care cuprinde 12 Variaţiuni pe un colind românesc, Doamne Iisuse Hristoase, melodie cunoscută astăzi mai mult în varianta armonizată de Gheorghe Cucu. Lucrarea începe într-o atmosferă încărcată de evlavie, cu tema expusă în nuanţe delicate la unison şi se dezvoltă apoi contrapunctic şi dinamic până la apogeul din ultima strofă, un moment muzical festiv, izbăvitor. Întinsă pe durata a şapte minute, toată această construcţie sonoră de un rafinament melodic şi armonic remarcabil este susţinută expresiv impecabil de pianistul Florian Mitrea, care este evident un interpret pasionat şi cunoscător în detaliu al creaţiei dedicate pianului de Sigismund Toduţă.

Tot din creaţia acestui compozitor Florian Mitrea a ales şi Suita de cântece şi dansuri, o colecţie scrisă în anul 1951, care descrie universul rural prin filonul folclorului muzical românesc. Despre însemnătatea acestei lucrări, pianistul Florian Mitrea scrie: «Crescând aproape de tradiţiile satului românesc, am putut observa rolul muzicii tradiţionale ca parte de neînlocuit în vieţile ţăranilor. De aceea, Suita lui Toduţă atinge o coardă sensibilă şi personală în ceea ce mă priveşte.». Prima parte a lucrării este percepută de Florian Mitrea ca un cântec de leagăn, iar a doua duce cu gândul la sunetele copiilor jucându-se. Urmează apoi încă şase scurte cântece şi dansuri în care folclorul este prezent fie în formă de citat, fie recreat pe baza elementelor de stil specifice, melodiile fiind susţinute acordic sau tratate contrapunctic cu tehnici renascentiste sau baroce. Lucrarea este scrisă cu o imaginaţie inegalabilă, cu accent pe diversitatea ritmică. Iar Florian Mitrea are ocazia în Suita lui Sigismund Toduţă să îşi etaleze calităţile excepţionale, versatilitatea, pregnanţa ritmică, sunetul fin şi consistent atât în nuanţele mici, cât şi în cele masive, ştiind să exploateze întreaga paletă timbrală a claviaturii.

Ultima creaţie de Sigismund Toduţă abordată de Florian Mitrea este Coralul şi Toccata. Pianistul găseşte în această lucrare un limbaj foarte modern, cvasi-atonal, însă de o expresivitate extrem de puternică. Coralul, o pagină profund religioasă are o scriitură acordică care creează atmosfera unei catedrale cu orgă. Piesa îmbină cu ingeniozitate elemente ale melosului bizantin şi ale celui catolic, sonorităţi de clopote cu intonaţii melodice gregoriene. Acest coral este pus în contrast cu Toccata ce urmează, o piesă în tempo rapid, cu ritmuri percusive, care par să imite toaca din mânăstirile ortodoxe. De-a lungul lucrării găsim ecoul partiturii omonime a lui Serghei Prokofiev, dar semnătura stilistică a lui Sigismund Toduţă este mereu prezentă în limbajul armonic şi frenezia ritmică al piesei. Pentru interpretarea acestei Toccate este nevoie de o tehnică pianistică desăvârşită şi de un simţ ritmic infailibil, calităţi pe care pianistul Florian Mitrea le posedă fără îndoială. El este un muzician complex, cu o viziune artistică de anvergură şi o creativitate ieşită din comun.

Muzica lui Paul Constantinescu este, de asemenea, inclusă pe discul Following the River. Pianistul Florian Mitrea a ales Variaţiunile pe un cântec popular românesc, în care este tratată modal delicata melodie Uite neica trece dealul şi Joc dobrogean. Puteţi admira interpretarea încărcată de melancolie şi candoare din prima lucrare, în contrast cu următoarea, în stil de toccată, care aminteşte de pulsaţiile ritmurilor rustice din muzica lui Bela Bartok. Dedicată pianistului Valentin Gheorghiu, această ultimă piesă de o dificultate teribilă pune în valoare virtuozitatea lui Florian Mitrea.

Pianistul a înregistrat pentru discul său şi o lucrare semnată de Radu Paladi. Mitrea mărturiseşte că este fascinat de creaţia compozitorului născut la Storojineţ, pe teritoriul de astăzi al Ucrainei în anul 1927, care a studiat cu pianul cu Florica Muzicescu şi a scris lucrări în genuri diverse, având însă o predilecţie pentru scriitura pianistică. Aşa cum observă şi Florian Mitrea, muzica lui Radu Paladi curge firesc şi construieşte emoţii în mod natural. Stilul său este simplu, inspirat din modalismul şi structurile ritmice specifice folclorului românesc, iar limbajul muzical este pur şi clar. Regăsim aceste caracteristici şi în piesa Rondo a capriccio a compozitorului Radu Paladi, pe care Florian Mitrea a ales-o pentru discul său. Interpretarea este efervescentă, proaspătă, de o energie molipsitoare, pianistul are o agilitate extraordinară, dar în acelaşi timp îşi găseşte răgazul pentru a reliefa cu atenţie şi rafinament particularităţile discursului sonor.

Născut în anul 1989 la Bucureşti, pianistul Florian Mitrea a studiat la Liceul George Enescu şi în 2008 a primit o bursă la Royal Academy of Music din Londra, acolo unde s-a pregătit sub îndrumarea pianistei şi profesoarei Diana Ketler. A participat şi la cursuri de măiestrie susţinute de mari maeştri ai pianului ca Leif Ove Andsnes, Michael Roll sau Stephen Hough. Florian Mitrea a câştigat premii în competiţii prestigioase cum ar fi Concursurile Beethoven, ARD de la Munchen, Hamamatsu Piano Competition din Japonia şi ediţia inaugurală a Concursului Internaţional de Muzică de la Harbin, China. El a fost invitat să susţină recitaluri şi concerte în România şi Anglia, ţară în care este stabilit şi în prezent, dar şi în alte centre muzicale din Europa şi Asia. Printre cei care l-au ascultat cântând la pian pe Florian Mitrea se numără şi celebra Martha Argerich care îl numea «un pianist senzaţional», într-un interviu pentru Radio România Muzical.

Vă invit să ascultaţi albumul de debut al pianistul Florian Mitrea în ediţiile din 16, 17 şi 18 aprilie 2018, la CD Review, de la ora 11.30, în cadrul emisiunii Arpeggio.