"Late Beethoven" - este titlul albumului celui mai recent album al pianistului Ishay Shaer. Lansat în noiembrie 2017, discul cuprinde Sonata nr. 30 op. 109 în Mi major, 6 Bagatele op. 126, 11 Bagatele op. 119 şi Sonata nr. 28 op. 101 în La major, piese din ultima etapă de creaţie a lui Ludwig van Beethoven, compuse între anii 1816 şi 1825, despre care biograful muzicianului german, Johann Schlosser scria: "Lucrările din această ultimă perioadă sunt conturate printr-o nevoie lăuntrică. Totul este legat organic de textul muzical precedent, iar elementele îndoielnice sau neesenţiale sunt excluse. Astfel, fiecare compoziţie constituie un întreg plin de înţeles, coerent şi unic.".

Pianistul Ishay Shaer, în vârstă de 35 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi pianişti israelieni din generaţia tănără, este apreciat pentru expresivitatea sa şi pentru tuşeul distinctiv. El a studiat la Şcoala de Muzică Buchmann-Mehta a Universităţii din Tel Aviv cu profesorii Tomer Lev şi Arie Vardi, dar a beneficiat şi de îndrumarea unor pianişti celebri ca Daniel Barenboim, Vladimir Ashkenazy sau Murray Perahia. Apoi a câştigat câteva premii în competiţii muzicale prestigioase precum Concursul Internaţional de la Newport - Marea Britanie, Concursul "Silvio Bengalli" din Italia şi Competiţia Internaţională "Beethoven" de la Bonn. Ca urmarea a acestor succese, a fost invitat să susţină concerte pe scene renumite din Europa, America de Nord şi cea de Sud, în compania unor ansambluri prestigioase ca Orchestra de Cameră din Lausanne, Orchestra Simfonică din Navarra şi majoritatea Orchestrelor importante din Israel. În ultimul timp, pianistul s-a consacrat ca un redutabil interpret de muzică de cameră, el colaborând cu violoncelistul Mischa Maiksy, violonista Liza Ferschtman, dar şi cu membrii Cvartetului Contempo, luând astfel contact şi cu arta muzicală românească. În ceea ce priveşte alegerile repertoriale, pianistul Ishay Shaer se simte confortabil interpretând creaţia romantică. În programele concertelor şi recitalurilor sale sunt incluse frecvent lucrări de Chopin, Liszt, Schubert, Mendelssohn, Schumann sau Brahms. Chiar şi dintre compozitorii clasici, muzicianul israelian îl preferă pe cel mai romantic, Ludwig van Beethoven, care crează tranziţia dintre perioada clasică şi cea romantică. Muzica acestuia pune în lumină tuşeul robust al pianistului, tehnica fără cusur, virtuozitatea remarcabilă, dar şi simţul său poetic. Shaer demonstrează că este un interpret redutabil al muzicii lui Beethoven, care simte şi aprofundează expresia din spatele textului muzical.

În deschiderea albumului, pianistul interpretează Sonata nr. 30 op. 109 în Mi major, dedicată în anul 1820 Maximilianei, fiica prietenei compozitorului, Antonie Brentano. Scrisă după celebra sonată Hammerklavier, o lucrare cu structuri masive, Sonata nr. 30 contrastează având dimensiuni semnificativ reduse şi impresionează prin caracterul ei intim şi tulburător. Pianistul Ishay Shaer intuieşte natural aceste trăsături ale piesei. În prima parte, muzicianul alternează cu rafinament efervescenţa secţiunilor rapide cu melancolia celor în tempo lent rubato, Adagio espressivo, creând atmosfera unei fantezii cu pete de culoare excentrice şi pasaje cu caracter aparent improvizatoric. Partea mediană, în care Beethoven renunţă la tradiţionalul tempo lent, pentru un Prestissimo în ritm alert ternar, este interpretată de Ishay Shaer cu vervă şi agilitate, paleta dinamică crescând de la nuanţe abia perceptibile la sonorităţi grandioase. Partea finală, Andante molto cantabile e espressivo, cuprinde o temă cu 6 variaţiuni în care apar texturi corale, dar şi elemente inspirate de contrapunctul baroc, redate de Ishay Shaer cu un timbru cald şi diafan.

Urmează cele 6 Bagatele op. 126, publicate în anul 1825, miniaturi de o fineţe inegalabilă, brodate cu detalii sonore ce par bijuterii preţioase, şlefuite cu minuţiozitate. Interpretarea lui Ishay Shaer este plină de farmec şi candoare, reliefând sonorităţile corale, suave, întrerupte doar în bagatelele a doua şi a cincea printr-un discurs sonor viguros. Pianistul reşeştesă transmită cu limpezime atmosfera senină ce transpare şi în Bagatelele op. 119 de Beethoven.

Ultima lucrare de pe acest disc este Sonata nr. 28 op. 101 în La major compusă de Ludwig van Beethoven în anul 1816 şi dedicată pianistei Dorothea Ertmann, piesă ce marchează începutul ultimei etape de creaţie a compozitorului. O dată cu această lucrare, formele muzicale devin mai complexe, straturile polifonice se îmbogăţesc, iar temele şi motivele capătă contururi sofisticate. Sonata nr. 28 pentru pian are un caracter intim, uneori introspectiv, explorând cu fantezie noi mijloace de expresie. Acestea par să se potrivească şi cu natura sensibilă a pianistului Ishay Shaer, care ne oferă o versiune captivantă a acestei lucrări, dar a şi celorlalte trei piese de pe albumul "Late Beethoven". Pe lângă nivelul artistic deosebit, remarc şi calitatea tehnică a înregistrărilor, producătorul discului apărut la casa Orchid Classics fiind Andrew Keener, unul dintre cei mai respectaţi specialişti din lumea muzicii clasice, câştigător al unui premiu Grammy.

Puteţi asculta albumul "Late Beethoven" în 25 şi 26 ianuarie la Radio România Muzical, la CD Review, în cadrul emisiunii "Arpeggio".