Marele compozitor german Richard Wagner a creat o lume complet nouă în muzică. El a conceput o idee nouă a felului în care o operă e prezentată, a dat caractere individuale nu numai celor care sunt pe scenă, cântăreților, ci a dat caractere individuale orchestrei. Vorbim despre ideea laitmotivului, care este o idee a unei fraze muzicale sau a unui motiv muzical ca o melodie scurtă care reprezintă ori un caracter, ori reprezintă ceva semnificativ în povestea operei în sine. De aceea, în muzica lui Wagner, de fapt, motivul muzical și ceea ce se întâmplă în orchestră e la fel de important cu ceea ce se întâmplă pe scenă. Și de aceea, opera lui Wagner a avut o revoluție extraordinară, deoarece pune orchestra nu numai din punct de vedere al unui acompaniator al scenei, ci devine un caracter în sine.

Când ascultăm operele lui Wagner, imediat la ce ne gândim, e foarte interesant, ne gândim la muzică, ne gândim la aceste melodii, la aceste laitmotive care există și care, de fapt, creează povestea în sine. Acest lucru se adaugă dramei pe care Wagner vrea să o aducă pe scenă și-atunci povestea operei devine, într-un fel, secundară, deoarece drama și conversația dintre instrumente, dintre scenă și instrumente, și orchestra care este în fosă, devine de fapt punctul important.

Wagner apoi, către sfârșitul vieții, a construit, a fost ajutat să construiască și o casă interesantă pentru a prezenta operele lui, la Bayreuth. Această casă de operă este, de fapt, un instrument muzical în sine, pentru că e construită din lemn, fosa este foarte adâncă și atunci sunetul care vine din fosă vine parcă și ne învăluie complet. Este conceptul lui Wagner de a crea muzica, iar noi, ca ascultători, suntem în mijlocul ei și auzim conversația muzicii între instrumente și cu noi înșine.