Nu știu dacă aș fi "descoperit" la pas aceste locuri cu o altă... savoare dacă nu le-aș fi "cunoscut" întâi prin intermediul impresiilor transmise de alții prin muzică! Cândva - nici nu mai țin minte când s-a întâmplat pentru prima dată - am auzit aceste sonorități care m-au fermecat și pe mine, la fel ca pe foarte multe generații, de aproape 8 decenii...

Concierto de Aranjuez - un titlu care a devenit un veritabil șlagăr al repertoriului clasic, fiind preluat chiar și de alte instrumente pentru care au fost transcrise liniile gândite de Joaquin Rodrigo pentru chitară și orchestră. Mulți au fost tentați să creadă că este vorba despre o creație mult mai veche și au fost foarte mirați să afle că lucrarea a fost terminată în 1939...

Cum l-au fascinat oare grădinile castelului din Aranjuez pe Joaquin Rodrigo, compozitorul care a rămas din fragedă copilărie nevăzător? Ar fi povestit cândva că parfumul magnoliilor, magia revărsată din multitudinea de miresme ale locului și - poate - susurul firelor de apă l-ar fi inspirat să scrie muzica de care s-au îndrăgostit atâția... Dar povestea acestui concert cu a sa parte lentă copleșitoare are, se pare, și alte trimiteri subiective, dincolo de amploarea decorului unei fațade neoclasice, a unor lungi culoare mărginite de arcade, ce străjuiesc laturile clădirii...