Dirijorul al cărui portret vi-l propun astăzi este unul dintre cei mai în vogă maeştri ai baghetei, artistul care, la finele anului trecut, a fost desemnat succesorul lui Daniel Barenboim la pupitrul orchestrei Teatrului Scala din Milano, dar şi la conducerea celebrului aşezământ cultural. Numele său este Riccardo Chailly. Drumul său artistic a început încă din copilărie, atunci când a luat lecţii de compoziţie de la tatăl său, Luciano Chailly, în casa părintească din Milano. După studii efectuate la Perugia şi Milano, şi după un scurt episod de baterist într-o formaţie de rhythm-and-blues, Chailly a devenit, la numai 20 de ani, asistentul lui Abbado la Scala din Milano, unde şi-a făcut debutul de dirijor. Şi iată că, după 4 decenii, timp în care şi-a construit o carieră de invidiat, revine în acest templu sacru al operei în cea mai înaltă poziţie artistică.

Reperele biografiei maestrului italian sunt legate de Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, unde a fost dirijor principal în perioada 1988 - 2004, transformând acest ansamblu într-unul de renume mondial; de Orchestra Simfonică Giuseppe Verdi din Milano, al cărui prim director muzical a fost; şi, nu în ultimul rând, de Orchestra Gewandhaus din Leipzig, la pupitrul căreia se află în calitate de dirijor principal începând din 2005, având un contract în derulare pînă în 2020. Cu acest din urmă ansamblu a realizat Riccardo Chailly o parte importantă a înregistrărilor realizate în ultimii ani la casa Decca, între care şi albumul ce include Simfoniile de Brahms, dar şi alte câteva opusuri ale romanticului german, lansat în octombrie 2013.

De-a lungul carierei, Chailly a dirijat creaţii simfonice, dar s-a apropiat cu aceeaşi pasiune dar şi cu o nouă şi inedită abordare stilistică de paginile lirice sau de cele concertante, rezultatul sonor fiind întotdeauna remarcabil. Aşa cum s-a întâmplat şi în 2011, când a înregistrat cele 5 concerte pentru pian şi orchestră de Bach, avându-l ca solist pe Ramin Bahrami sau în 2008, când a realizat integrala simfoniilor de Robert Schumann. Sunt numai câteva dintre exemplele căutărilor artistice ale maestrului italian, dornic de a oferi publicului experienţe sonore inedite.