Este una dintre cele mai iubite vedete ale scenelor de operă, cu o voce la fel de încântătoare ca şi chipul său. Părul blond încadrează o figură luminată de doi ochi albaştri, deopotrivă calzi şi pătrunzători, capabili de a sugera o multitudine de stări şi trăiri. Timbrul său special şi calitătile actoriceşti remarcabile i-au deschis uşile celor mai importante teatre de operă ale lumii, dar şi pe cele ale studiourilor de înregistrări ale casei Deutsche Grammophon, cu care colaborează de nouă ani, timp în care a înregistrat cinci discuri solo şi nenumărate altele cu lucrări integrale. Numele său este Elina Garanca şi îi dedic următoarea jumătate de oră aici, la RRM.

Drumul artistic al Elinei Garanca a fost trasat încă din copilărie, ea crescând într-o familie respectată în mediul artistic al capitalei letone Riga, tatăl fiind dirijor de cor, iar mama profesoară la Academia Letonă de Muzică şi la Opera Naţională. Elina şi-a început astfel studiile în oraşul natal, continuându-le la Viena şi mai apoi în Statele Unite, unde a fost eleva Virginiei Zeani.

Apariţia în cadrul Festivalului de la Salzburg, în anul 2003, i-a deschis drumul către rolurile importante ale teatrului liric, pe care le-a întruchipat în ultimul deceniu la Viena, Paris, Milano sau New York. După debutul în Rosina din Bărbierul rossinian, în 2008, criticul muzical al celebrului New York Times nota: "Elina Garanca are toate datele: muzicalitate, tehnică, voce, încredere, isteţime, calităţi dramatice şi o înfăţişare de star de cinema." Ceea ce a determinat ca, în 2010, să i se încredinţeze, tot la Met, rolul titular din opera "Carmen" de Bizet, după care presa a titrat la unison: "Este, fără îndoială, cea mai încântătoare Carmen a epocii moderne."

Înainte de a vă invita să ascultaţi selecţiuni de pe cel mai recent album realizat de Elina Garanca şi soţul ei, alături de Orchestra Radiodifuziunii din Saarbrucken şi Corul Radiodifuziunii Letone, vă mai spun doar că, între realizările sale cele mai importante se numără şi decernarea de către Opera de Stat din Viena, în 2013, a titlului de Kammersangerin, mezzosoprana letonă fiind cea mai tânără deţinătoare a acestui premiu. Distincţia i-a fost acordată pentru a marca un numar record de 140 de reprezentaţii cu 18 roluri diferite pe scena celebrului aşezământ cultural vienez, într-o perioadă de 10 ani.

Dar să revenim la muzică, şi, aşa cum spuneam, la cel mai recent album al său - Meditation, lansat pe 15 septembrie, "o minunată selecţie de muzică spirituală dedicată eternei căutări a păcii interioare. Este probabil cel mai personal dintre discurile Elinei Garanca, un disc ce-l pune în legătură pe ascultător cu rădăcinile letone ale mezzosopranei." - după cum notează producătorii albumului. Ultimul cuvânt este tot unul muzical şi îi aparţine Elinei Garanca - Ave Maria de William Gomez.