Incepe astăzi o nouă stagiune a emisiunii ”Portret nonconformist”, sau altfel spus, o jumătate de oră în fiecare dimineaţă de duminică în care vă propun să desluşim împreună trăsăturile artistice ale unora dintre cei mai în vogă artişti ai momentului. De la tinerii interpreţi care urcă acum treptele afirmării, până la numele consacrate ale genului, toţi îşi vor găsi locul în această jumatate de oră a weekendului, aici, la Radio România Muzical.

Prima propunere…

Seria acestei stagiuni este deschisă de o soprană care a studiat mai întâi muzicologia la Conservatorul din Paris, pentru ca ulterior să se îndrepte şi către canto. A fost descoperită de dirijorul William Christie, cel care i-a orientat repertoriul către preclasic, devenind una dintre solistele cu care a colaborat constant în concertele şi înregistrările realizate cu ansamblul "Les Arts Florissants". În această companie, artista căreia îi dedic acest portret nonconformist a urcat pe scene prestigioase precum cele de la Scala din Milano, Teatro Colon din Buenos Aires, Wigmore Hall din Londra sau pe cea a festivalului de la Aix-en-Provence.

Numele ei este Patricia Petibon şi am ales a v-o prezenta astăzi prin intermediul celui mai nou album al său, lansat în urmă cu doar o săptămână - pe 29 septembrie - "La Belle Excentrique".

Deşi repertoriul său s-a dezvoltat cu preponderenţă în zona muzicii preclasice, pentru acest cel mai recent album, Patricia Petibon a ales să exploreze un teritoriu ce îi este la fel de apropiat - cel al chansonului francez, al muzicii vocale ce poartă semnăturile unora dintre compozitorii de marcă ai Franţei precum Francis Poulenc, Erik Satie, Leo Ferré, Reynaldo Hahn sau Gabriel Fauré.

Albumul "La Belle Excentrique"

…este, asemenea titlului, oarecum excentric, prin succesiunea pieselor vocale cu unele eminamente instrumentale, prin alternanţa pieselor cu iz de cabaret cu cele pline de sensibilitate şi eleganţă. Este, cu siguranţă, un disc destul de pretenţios, nicidecum uşor de ascultat şi de înţeles, cu o muzică ce nu este pe gustul tuturor. Dincolo însă de structura muzicală a acestui album, rămân calităţile vocale de necontestat ale Patriciei Petibon. Versatilitatea, luminozitatea şi strălucirea, agilitatea sunt atributele care îi definesc vocea şi care o îndreaptă spre acele alegeri repertoriale apte de a-i pune în valoare calităţile.

Şi pentru a întregi portretul pe care i l-am dedicat astăzi sopranei Patricia Petibon, în finalul ediţiei vă invit să ascultaţi şi o arie preclasică, repertoriu pe care soprana franceză îl abordează cu prioritate, parte a albumului Rosso, lansat in 2010. Arie din opera Rinaldo de G. Fr. Handel, înregistrată în compania Orchestrei Baroce Veneţiene, conduse de Andrea Marcon.