Prima ediţie a emisiunii duminicale în spaţiul căreia voi încerca să schiţez, pentru dumneavoastră, portrete nonconformiste - sugerate mai puţin de cuvinte şi mai mult de muzică - ale unora dintre cei mai interesanţi artişti ai scenelor mondiale, muzicieni ale căror cariere strălucesc în lumina reflectoarelor este dedicată contratenorului Max Emanuel Cencic. Croatul, stabilit în Austria, a cucerit deja publicul românesc prin prezenţele sale pe scena Festivalului Enescu, în două partituri haendeliene: "Susana" - sub bagheta lui William Christie şi "Alessandro" alături de Julia Leszneva şi dirijorul George Petrou.

Sunt deja zece ani de când Max Emanuel Cencic a fost desemnat de revista germană "Opernwelt" - "New best singer of the year" - cel mai promiţător tânăr talent al anului, în urma interpretării conferite lui Nerone din "Încoronarea Popeei" de Monteverdi; impresionant prin frumuseţea timbrului unui tip de voce cu totul special, prin tehnica impecabilă, prin agilitatea şi siguranţa cântului.

Astăzi în vârstă de 37 de ani, Max Cencic are în spate o carieră bogată, începută în Croaţia natală prin interpretarea, la numai 6 ani, a celebrei arii a Reginei nopţii la televiziunea naţională şi continuată ca membru al renumitului Cor de băieţi din Viena, alături de care a realizat turnee, a înregistrat sub egidele unor companii prestigioase, desăvârşindu-şi tehnica vocală şi însuşindu-şi un repertoriu vast. Odată cu trecerea vremii şi cu transformările inevitabile ale timbrului, Cencic şi-a antrenat vocea pentru a aborda roluri de contratenor şi succesul nu a întârziat să apară, numele său fiind aclamat astăzi pe marile scene europene, întărind opinia criticilor conform căreia arta sa îl situează în rândul celor mai impresionanţi artişti ai momentului.