Anotimpul discurilor
Înapoi la: Emisiuni
Sensibilitate sibeliană sub bagheta lui Sakari Oramo
Publicat: Joi, 2 Septembrie 2010
, ora 13.15
Variantele dirijorale ale lui Sakari Oramo sunt pline de forță, fără a exclude momentele de finețe și subtilitate.
O apreciere ce a apărut în celebra publicație The Guardian, care poate fi deopotrivă o invitație de a asculta lucrări în viziunea dirijorală a dirijorului finlandez. Un disc lansat în 2001, la doi ani de la venirea dirijorului la conducerea acestei orchestre, în care sunt incluse doar lucrări semnate Jean Sibelius. Apropiat repertoriului țării sale, Finlanda, Oramo a oferit publicului lucrări mai puțin cunoscute. Aceeași idee a stat și la baza acestui album.
Puțini compozitori au fost atât de sensibili la sunetele naturii, asemeni lui Sibelius. Strigătele păsărilor și în special cele ale lebedelor l-au fascinat. În jurnalul său se află un pasaj în care relatează acel moment care i-a inspirat cea mai cunoscută temă din cea de-a cincea simfonie. Astăzi am văzut 16 lebede. Nu pot uita acele momente. Câtă frumusețe! S-au învârtit în jurul meu o vreme, după care au dispărut în ceața generată de razele soarelui. Strigătul lor era aproape de sunetul trompetei.
Simfonia a cincea a lui Jean Sibelius este lucrarea care deschide albumul semnat Sakari Oramo și Orchestra Simfonică din Birmingham.
Alături de op 82, simfonia a cincea, stă Suita Karelia, un opus apărut inițial în forma muzicii de scenă pentru un spectacol istoric ce a fost susținut în 1893 la Universitatea din Helsinki. Un opus care l-a transformat pe Sibelius în erou național. Astăzi Op 11 este suita ce cuprinde trei momente: Intermezzo, o baladă ce amintește de cântecul medieval al menestrelilor finlandezi și un moderato, alla marcia, care conturează imaginea castelului Kakisalmi.
Dacă dirijorul Sakari Oramo ar simti vreodată, Doamne ferește, că trebuie să părăsească tărâmul muzicii pentru a se îndrepta spre altceva, atunci ar merita o a doua carieră, cea de arhitect. Știe cu siguranță totul despre construcții. The Times
Dirijorul finlandez a impresionat din primul moment publicul. O zi de septembrie 1993 a fost cea care a deschis calea carierei sale dirijorale. Concertmaestru al Orchestrei Radiodifuziunii finlandeze până în acel moment, Sakari Orami s-a pregătit deopotrivă pentru dirijat. Un incident neprevăzut și încrederea lui Jukka Pekka Saraste în talentul său, au făcut ca Orami să ia locul dirijorului care era programat sa conducă orchestra. Concertul în care Orami și-a făcut debutul a fost un succes și a determinat lansarea sa în calitate de dirijor.
O apreciere ce a apărut în celebra publicație The Guardian, care poate fi deopotrivă o invitație de a asculta lucrări în viziunea dirijorală a dirijorului finlandez. Un disc lansat în 2001, la doi ani de la venirea dirijorului la conducerea acestei orchestre, în care sunt incluse doar lucrări semnate Jean Sibelius. Apropiat repertoriului țării sale, Finlanda, Oramo a oferit publicului lucrări mai puțin cunoscute. Aceeași idee a stat și la baza acestui album.
Puțini compozitori au fost atât de sensibili la sunetele naturii, asemeni lui Sibelius. Strigătele păsărilor și în special cele ale lebedelor l-au fascinat. În jurnalul său se află un pasaj în care relatează acel moment care i-a inspirat cea mai cunoscută temă din cea de-a cincea simfonie. Astăzi am văzut 16 lebede. Nu pot uita acele momente. Câtă frumusețe! S-au învârtit în jurul meu o vreme, după care au dispărut în ceața generată de razele soarelui. Strigătul lor era aproape de sunetul trompetei.
Simfonia a cincea a lui Jean Sibelius este lucrarea care deschide albumul semnat Sakari Oramo și Orchestra Simfonică din Birmingham.
Alături de op 82, simfonia a cincea, stă Suita Karelia, un opus apărut inițial în forma muzicii de scenă pentru un spectacol istoric ce a fost susținut în 1893 la Universitatea din Helsinki. Un opus care l-a transformat pe Sibelius în erou național. Astăzi Op 11 este suita ce cuprinde trei momente: Intermezzo, o baladă ce amintește de cântecul medieval al menestrelilor finlandezi și un moderato, alla marcia, care conturează imaginea castelului Kakisalmi.
Dacă dirijorul Sakari Oramo ar simti vreodată, Doamne ferește, că trebuie să părăsească tărâmul muzicii pentru a se îndrepta spre altceva, atunci ar merita o a doua carieră, cea de arhitect. Știe cu siguranță totul despre construcții. The Times
Dirijorul finlandez a impresionat din primul moment publicul. O zi de septembrie 1993 a fost cea care a deschis calea carierei sale dirijorale. Concertmaestru al Orchestrei Radiodifuziunii finlandeze până în acel moment, Sakari Orami s-a pregătit deopotrivă pentru dirijat. Un incident neprevăzut și încrederea lui Jukka Pekka Saraste în talentul său, au făcut ca Orami să ia locul dirijorului care era programat sa conducă orchestra. Concertul în care Orami și-a făcut debutul a fost un succes și a determinat lansarea sa în calitate de dirijor.