...Iarna dintre anii 1864-65 este un nou prilej de odihnă după multele evenimente trecute. Merge la Baden-Baden – ceea ce devine o nouă cutumă ce se va înrădăcina în viaţa lui viitoare...

Aici şi în apropiere, la Karlsruhe, există o veritabilă viaţă muzicală pe timpul verii. În fiecare zi, în orăşelul devenit centru de vacanţă, au loc trei concerte între care primul la 7 dimineaţa, unul la prânz şi altul seara. Dar, deocamdată este iarnă, iar la începutul lui februarie primeşte o telegramă prin care îi este anunţată moartea mamei.

Drumul la Hamburg ca şi zilele acolo îi vor fi pline de tristeţe, de porniri ciudate, întâlnirea calmă cu tatăl său, îndurerat la rându-i, celebra replică Nu mai am mamă... trebuie să mă însor... S-a spus că acest trist moment i-ar fi inspirat marşul funebru din Recviem...

...S-a spus şi că Recviemul ar fi fost inspirat de moartea lui Schumann... Începuturile conceperii acestei originale lucrări de mari proporţii se situează undeva în perioada următoare dispariţiei acestui drag prieten şi mentor, dar Brahms a lucrat în etape distanţate de diferitele sale alte îndratoriri...

...Va ajunge şi cu Recviemul la bara finală?!? Se va găsi un dirijor dornic să îl pună în act?!? Dar publicul cum va primi această partitură scrisă într-o manieră foarte personală, începând cu abordarea subiectului şi sfârşind cu alcătuirea generală?!?