...În casa soţilor Schumann, Johannes a devenit pentru o lună principalul actor al tuturor întâmplărilor.

După ce i-a ascultat prima parte a sonatei în Do major – cea care va deveni op. 1 -, Robert nu şi-a putut reţine entuziasmul şi a chemat-o urgent pe prea iubita sa soţie, Clara, să îi confirme ceea ce întrevedea – apariţia unui geniu. Avea mare încredere în opinia ei...

...În casa lor, pe lângă cei 6 copii, erau permanent prezenţi prieteni, muzicieni sau nu dar şi elevi, numeroşi tineri care împărtăşeau aceleaşi idealuri şi erau animaţi de dorinţa creşterii lor profesionale sub stindardul soţilor Schumann. Prima pianistă care a urcat pe scenă vreodată – şi care a făcut o carieră îndelungată din aceasta – Clara Schumann va avea, aşadar, un cuvând de spus în legătură cu muzica tânărului Hanne...

Toată această perioadă va conduce la decizia lui Schumann de a reveni în paginile revistei sale pentru a scrie un articol în care să-l prezinte publicului interesat pe noul apărut în galeria debutanţilor de geniu. În cuvinte excesiv de laudative, el anunţă naşterea unui nou geniu. Au trecut anii – aproape tot atâţia câţi am dedicat redacţiei acestei reviste – şi anume zece, de când nu am avut contribuţii pe acest tărâm atât de bogat pentru mine, în amintiri... – scria Robert Schumann în „Neue Zeitschrift fur Musik” la 28 octombrie.