Trecuseră 3 ani de când Hanne studia cu acest special personaj din viaţa sa care doar un an mai târziu, la dispariţia hamburghezului Felix Mendelssohn ar fi remarcat profetic: Ne-a fost răpit un maestru, dar credeţi-mă, un altul mult mai important se dezvoltă în acest copil minunat...

Între timp, tânărul muzician îşi cultivă oarecum autodidact spiritul, dezvoltându-şi gustul pentru literatură, poezia îl atrăgea cu deosebire, dar şi istoria.

...O altă dimensiune ... plimbările cu tatăl său prin pădurile, pe dealurile din împrejurimi, prin lunca Elbei îi vor dezvălui frumuseţi de neuitat. La aceasta contribuie şi întâmplarea din vara lui 1847...

Sesizase Johan-Jakob că fiul său manifesta la ieşirea din iarnă o slăbiciune vecină cu anemia şi – cum spunem azi – un veritabil surmenaj. Cunocuse un domn în Paviolionul Alster unde cânta duminica, un mare admirator al sextetului „Jungfernstieg” din care făcea parte, dar şi un meloman în sine. Herr Adolf Giesemann cânta pentru propria plăcere la chitară sau cu vocea şi avea o slăbiciune pentru copiii Brahms.

În plus, dl Wiesemann trăia într-o fermă de pe malul celălalt al Elbei şi avea o fiică de vârstă apropiată de cea a lui Hanne. Suficient pentru ca Johan-Jakob să-i solicite bunăvoinţa de a-l primi o vreme pe copilul său slăbit de iarna grea şi munca fără repaus – solicitare ce primi imediat răspunsul afirmativ. Pentru aceasta, în primul rând va cânta serile cu tatăl, dar va da şi lecţii fiicei acestuia, Lischen...

...Împreună au citit toate cărţile aflate în biblioteca unchiului ei, un negustor din portul Hamburg, apoi au năvălit într-un cabinet de lectură din oraş. Frau Löwenherz avea multe cărţi interesante, dintre care au ales „Briganzii” lui Schiller şi Minunata poveste de iubire dintre frumoasei Magelone, prinţesa Neapolelui şi a contelui Pierre de Provence a lui Ludwig Tieck şi le-au citit împreună pe nerăsuflate. În special aceasta din urmă a avut ecou în sufletele lor de copii care se apropiau de vârsta întrebărilor...