Continuăm să ascultăm astăzi albume premiate recent. Iar astăzi vă propun discul care a primit premiul Grammy pentru cel mai bun album apărut în 2009 cu muzică de cameră. Intimate letters, discul lansat de Cvartetul Emerson în martie 2009 a concurat pentru acest prestigios premiu cu alte 4 albume de înaltă clasă, printre ele, şi o serie de înregistrări pe care le-am ascultat şi noi la Music box: recitalul de la Berlin susţinut de Martha Argerich şi Gidon Kremer.

Lucrări de Leos Janacek şi Bohuslav Martinu se regăsesc aşadar pe acest album distins cu unul dintre cele mai importante premii existente în industria discografică actuală, şi, cu siguranţă, cel mai răsunător premiu ce se acordă în Statele Unite ale Americii.

Cvartetul Emerson a fost înfiinţat în anul 1976 de 4, pe atunci, studenţi ai Juilliard School din New York – una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ de pe pământ american. Violoniştii Eugene Drucker şi Philipp Setzer cântă în acest ansamblu încă de la înfiinţare; violistul Lawrence Dutton, din 1977, iar violoncelistul David Finckel din 1979. Măiestria indubitabilă a acestui ansamblu a fost răsplătită cu nu mai puţin de 8 premii Grammy până acum, dacă ar fi să le menţionez doar pe cele mai importante.

Este interesant că repertoriul Cvartetului Emerson gravitează în special în jurul repertoriului din prima jumătate a secolului XX, fără a uita însă că au primit un premiu Grammy pentru integrala cvartetelor de Beethoven. Aşa că a interpreta Janacek şi Martinu nu este o alegere neobişnuită pentru Cvartetul Emerson, şi nici a aduce în atenţia publicului lucrări cvasinecunoscute, aşa cum sunt de exemplu, cele trei madrigale pentru vioară şi violă de Bohuslav Martinu. Scrisori intime este de fapt subtitlul celui de al doilea cvartet semnat de Leos Janacek, prezent şi el pe acest disc alături de Cvartetul nr.1, care i-a impresionat pe criticii din întreaga lume, cei care au aclamat excelentele înregistrări realizate de Cvartetul Emerson pentru casa Deutsche Grammophon. Este drept însă, ne aflăm totuşi în faţa unei muzici de secol XX, care trebuie ascultată şi reascultată pentru a-i pătrunde cu adevărat sensurile.

Ar mai fi de adăugat doar că ansamblul a preluat numele poetului şi filosofului american de secol XIX Ralph Waldo Emerson.