Music box
Înapoi la: Emisiuni
Anne Sofie von Otter - ''Ombre de mon amant''
Publicat: Luni, 17 Mai 2010
, ora 20.00
Ascultați în premieră românească discul Ombre de mon amant, ce include arii baroce franceze interpretate de Anne Sofie von Otter, alături de momente de orchestrale interpretate de formația Les Arts Florissants, condusă de William Christie.
Discul „L’ombre de mon amant” a fost lansat la nivel internațional în 4 ianuarie 2010 la casa Deutsche Grammophon și este încă o dovadă elocventă a modului plin de profesionalism cu care Anne Sofie von Otter știe să abordeze muzica barocă. De altfel, este prima oară când von Otter înregistrează arii baroce franceze, un repertoriu care dincolo de problemele stilistice specifice, pune și problema pronunției cântate în limba franceză, pe care mezzosoprana o stăpânește foarte bine.
Alături de muzica lui Marc Antoine Charpentier, pe acest disc apar și momente semnate de unul dintre cei mai importanți creatori de operă barocă franceză: Jean Philippe Rameau. Prima întâlnire a mezzosopranei Anne Sofie von Otter cu muzica lui Rameau s-a petrecut în urmă cu mult timp, când cântăreața a ascultat pentru prima oară „Castor și Pollux” în versiunea lui Nikolaus Harnoncourt. În 2002, dirijorul Marc Minkowski a invitat-o să cânte rolul Phedrei din opera „Hipollyte și Aricie” într-o gală dedicată lui Rameau și atunci Anne Sofie von Otter a redescoperit magia operei franceze ce transpare și din înregistrările de pe acest disc.
Pentru iubitorii muzicii baroce, cred că albumul „L’Ombre de mon amant” este un adevărat eveniment discografic: sunt atât de puține cântărețe care știu să interpreteze în stil această muzică. O voce instrumentalizată, fără un vibrato prea evident, însă nici prea puțin vibrată, o respirație amplă, știința de a interpreta și fraze lungi, și fiorituri de virtuozitate, dar mai ales, puterea de a transmite mesajul unei muzici care cel puțin în sfera franceză este atât de legată de text: toate acestea sunt stăpânite de mezzosoprana Anne Sofie von Otter. Ultimele trei arii de pe discul „L’ombre de mon amant” sunt semnate de Michel Lambert, cel care a fost profesorul celor mai multe dintre cântărețe care s-au afirmat la curtea Regelui Ludovic al XIV-lea.
Discul „L’ombre de mon amant” a fost lansat la nivel internațional în 4 ianuarie 2010 la casa Deutsche Grammophon și este încă o dovadă elocventă a modului plin de profesionalism cu care Anne Sofie von Otter știe să abordeze muzica barocă. De altfel, este prima oară când von Otter înregistrează arii baroce franceze, un repertoriu care dincolo de problemele stilistice specifice, pune și problema pronunției cântate în limba franceză, pe care mezzosoprana o stăpânește foarte bine.
Alături de muzica lui Marc Antoine Charpentier, pe acest disc apar și momente semnate de unul dintre cei mai importanți creatori de operă barocă franceză: Jean Philippe Rameau. Prima întâlnire a mezzosopranei Anne Sofie von Otter cu muzica lui Rameau s-a petrecut în urmă cu mult timp, când cântăreața a ascultat pentru prima oară „Castor și Pollux” în versiunea lui Nikolaus Harnoncourt. În 2002, dirijorul Marc Minkowski a invitat-o să cânte rolul Phedrei din opera „Hipollyte și Aricie” într-o gală dedicată lui Rameau și atunci Anne Sofie von Otter a redescoperit magia operei franceze ce transpare și din înregistrările de pe acest disc.
Pentru iubitorii muzicii baroce, cred că albumul „L’Ombre de mon amant” este un adevărat eveniment discografic: sunt atât de puține cântărețe care știu să interpreteze în stil această muzică. O voce instrumentalizată, fără un vibrato prea evident, însă nici prea puțin vibrată, o respirație amplă, știința de a interpreta și fraze lungi, și fiorituri de virtuozitate, dar mai ales, puterea de a transmite mesajul unei muzici care cel puțin în sfera franceză este atât de legată de text: toate acestea sunt stăpânite de mezzosoprana Anne Sofie von Otter. Ultimele trei arii de pe discul „L’ombre de mon amant” sunt semnate de Michel Lambert, cel care a fost profesorul celor mai multe dintre cântărețe care s-au afirmat la curtea Regelui Ludovic al XIV-lea.