Într-o vreme în care arta şi ale ei mesaje apar mai controversate ca nicicând iar aspiraţiile spre frumuseţe şi perfecţiune au devenit desuete, ne întrebăm firesc ce rol mai poate avea elementul sacru şi implicaţiile lui în gândirea umanităţii. Ne amintim de profetica afirmaţie a lui Andre Malraux- Secolul 21 va fi unul religios sau nu va fi deloc. Nu pare să se împlinească după aspectul şi ritmul acestor primi ani de tumultoase evenimente dar suntem abia la început… Se simţea poate nevoia unei astfel de aspiraţii după acei 100 de ani în care lipsa de repere cu noi sau false principii, au minimalizat până la eliminare năzuinţa, idealul sau transcendenţa artei adevărate. Se va redobândi oare funcţia purificatoare a artei şi puterea ei de impresie, de formare a individului? Vom afla oare vreodată răspunsul? Şirul întrebărilor ar putea continua… Dar încercări de recuperare a acestei dimensiuni sunt din fericire în jurul nostru, şi nu puţine, în spaţiul artistic.