Intr-un amplu şi divers peisaj muzical, sec XX este greu de încadrat stilistic şţi conceptual tocmai datorită accentuatei tendinţe de individualizRE ŞI PULVERIZARE A GÂNDIRII şI TEHNICILOR DE COMPOZIŢIE. O CUPOLĂ LARGĂ , GENERoASĂ ACOPERĂ TOTUşi ULTIMELE DECENII, DENUMIEREA DE POSTMODERNISM DESPRE CARE COMPOZITORUL Anatol Vieru spunea că nu este un curent propiu zis ci mai mult o perioadă, o situaţie survenită în evoluţia artelor de la sfârşitul sec XX. Şi poate nicicând în istoria artei sonore creatorii nu s-au preocupat mai mult de resuscitarea trecutului ca în aceşti ani. Rezonanţe arhaice vizînd în special acea zonă , indepărtată, deţinătoare de arhetipuri ,modele culturale , pe care le găsim valorificate în arta contemporană uneori mai mult în spirit decât în conţinut. In acest sens am ales lucrările pe care le veţi asculta în emisiunea de astăzi Suita I de arii şi dansuri vechi de Ottorino Respighi şi Martiriul Sf Sebastian de Claude Debussy.