Curente şi tendinţe stilistice diverse au trecut de la o exprimare la alta în muzica veacului XX şide aici, mai departe, au generat limbaje şi traiectorii comune sau paralele. Astăzi despre un muzician format la școala independenței cultivate de marele său profesor Olivier Messiaen dar și ordonat de știința severă a unui Rene Leibovitz, intuitor al spiritului vremii și al căilor către originalitatea integră: Pierre Boulez. Muzica este o știință și în același timp o artă, spunea Boulez și a încercat să convingă prin dărîmarea fetișurilor, prin cultivarea progresului chiar dacă aceasta presupune deplasarea gîndirii și a imaginației în alte spații culturale decît cele obișnuite, europene.