Original şi excentric, controversat şi mult admirat, Erik Satie, a fost unul dintre muzicienii cu un mare impact în rândul contemporanilor şi al urmaşilor, în primele decenii ale veacului XX, care încercau dramatic în muzică de a scăpa de dominaţia wagneriană. Fuga de cromatisme şi spectacole grandioase, mobilul de fapt al formării aşa numitului grup al celor şase.

Era în anul 1917 la Paris, cu ocazia premierei baletului Parade de Erik Satie, cu vestita companie a baletelor ruse, un eveniment memorabil ce reunea, pe lângă nonconformistul compozitor, pe scriitorul Jean Cocteau, autorul scenariului şi pe pictorul Pablo Picasso, creatorul costumelor. Nu a fost însă îndeajuns pentru asimilarea imediată în peisajul muzical al epocii. A urmat un scandal, proteste ale criticii şi publicului în faţa realităţii crude expusă astfel pe scenă, deci în faţa realismului fără menajamente de fapt.